România este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a Flancului Estic, printr-o abordare coerentă și unitară

Secretarul general Jens Stoltenberg s-a alăturat liderilor a șapte aliați NATO la Haga marți (27 iunie 2023) pentru a ajuta la pregătirea Summit-ului Alianței de la Vilnius. Întâlnirea a fost găzduită împreună cu prim-ministrul olandez Mark Rutte și a inclus prim-ministrul Edi Rama al Albaniei, prim-ministrul Alexander De Croo al Belgiei, președintele Gitanas Nausėda al Lituaniei, prim-ministrul Jonas Gahr Støre al Norvegiei, președintele Andrzej Duda al Poloniei și Președintele Klaus Iohannis al României.

Comentând evenimentele din Rusia din ultimele zile, secretarul general a spus: „acestea sunt chestiuni interne ale Rusiei, dar cel mai bine este clar că războiul ilegal al președintelui Putin împotriva Ucrainei a adâncit diviziunile și a creat tensiuni în Rusia”. Dar, a adăugat el, „nu trebuie să subestimăm Rusia, așa că este și mai important să continuăm să sprijinim Ucraina”.

Secretarul general a subliniat că ”Summitul va transmite Ucrainei un mesaj clar de angajament”.  El a mulțumit Țărilor de Jos și celorlalți Aliați prezenți pentru sprijinul esențial oferit, inclusiv contribuțiile la Pachetul cuprinzător de asistență al NATO și pregătirea piloților ucraineni pe avioanele F-16. El a spus că Summitul de la Vilnius va conveni asupra unui program multianual pentru Ucraina și va îmbunătăți legăturile politice, aducând Ucraina mai aproape de locul care îi revine în NATO.

Liderii au abordat, de asemenea, următorii pași ai NATO pentru a consolida descurajarea și apărarea Alianței, precum și un angajament mai ambițios de investiții în apărare. „Războiul Rusiei în Ucraina demonstrează că nu putem lua pacea de bună și că trebuie să investim mai mult în apărarea noastră”, a conchis secretarul general  Jens Stoltenberg.

”Summitul de la Vilnius va fi un moment important în consolidarea suplimentară a Alianței noastre, pe multe dimensiuni.

În primul rând, vom putea beneficia de pe urma progresului înregistrat în consolidarea posturii noastre de  descurajare și apărare. La Madrid, am recunoscut clar importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Evoluțiile actuale demonstrează în mod evident, încă o dată, validitatea acestei recunoașteri. Rusia este și va continua să fie amenințarea imediată și cea mai directă la adresa securității euroatlantice.

Prin urmare, trebuie să fim capabili și pregătiți pentru a ne consolida și mai mult postura și să continuăm să asigurăm sprijinul necesar pentru Ucraina și pentru partenerii noștri cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova.

Descurajarea și apărarea reprezintă o direcție de efort major în care sperăm să vedem implementarea completă a deciziilor luate la Summitul de la Madrid. Alianța are nevoie de o postură puternică, pe termen lung, o veritabilă Apărare Înaintată, capabilă să răspundă tuturor amenințărilor.

Dată fiind poziționarea noastră strategică, România este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a Flancului Estic, printr-o abordare coerentă și unitară. Aceasta înseamnă asigurarea forțelor, structurilor, capabilităților și echipamentelor necesare, precum și aranjamentele adecvate de comandă și control. În al doilea rând, este vorba și despre a demonstra că suntem capabili și că dorim să susținem toate aceste transformări cu un angajament consolidat de a investi în apărarea noastră. Angajamentul de Investiții pentru Apărare din 2014 a fost crucial,  în avansarea către o Alianță mai puternică.

Acum este vremea să mergem mai departe. România este gata să își asume toate responsabilitățile necesare. Astfel, așa cum am anunțat deja la Madrid, începând de anul acesta, bugetul național pentru Apărare a crescut de la 2% la 2,5% din PIB. Trei – pentru a fi eficientă, o Alianță înseamnă și o colaborare mai strânsă în beneficiul partenerilor noștri.

Ucraina rămâne în centrul eforturilor noastre. Summitul trebuie să aibă rezultate clare și substanțiale pentru Kiev, prin avansarea sprijinului nostru politic și practic, inclusiv pentru progresul concret, măsurabil al Ucrainei în ceea ce privește aderarea la NATO.

Sprijinul României pentru Ucraina și pentru aspirația sa de a deveni un Aliat cu drepturi depline este bine cunoscut. Vom continua să fim un susținător ferm al Kievului.

La București, în 2008, Aliații au decis că Ucraina va deveni membru NATO. La Vilnius, trebuie să ducem acest angajament mai departe. Este vorba despre responsabilitate și încredere în relația noastră cu Ucraina, dar este vorba și despre credibilitate pentru Alianță. La Vilnius, așteptăm cu nerăbdare o întâlnire cu Președintele Zelenski, sperăm, în formatul noului Consiliu NATO-Ucraina.

Patru – nu trebuie să uităm de partenerii noștri cei mai vulnerabili din regiune, mai ales Republica Moldova. Securitatea sa și cea a Ucrainei sunt conectate. Iar securitatea lor este legată de securitatea noastră transatlantică. Dacă acestea sunt mai puternice, regiunea noastră este mai puternică, Marea Neagră este mai sigură și, astfel, întregul teritoriu Aliat este mai sigur.

Trebuie să continuăm să ne angajăm într-o cooperare strânsă cu Chișinăul, mai ales ținând cont de eforturile uriașe făcute de această țară pentru a sprijini securitatea și stabilitatea din regiune, de la începutul războiului.

Permiteți-mi să închei prin a reconfirma angajamentul nostru neclintit pentru o Alianță mai puternică. În calitate de Aliat dedicat, România va continua să acționeze ca furnizor de securitate responsabil în regiunea Mării Negre.  Aștept cu nerăbdare Summitul de la Vilnius și toate rezultatele sale concrete!” a transmis și președintele Klaus Iohannis.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media