România se află printre ultimele zece țări în ceea ce privește participarea la activități de voluntariat

Indexul Sustenabilității Organizațiilor Societății Civile (cunoscut și ca Indexul USAID ) a fost lansat!

societatea civila 2020

Indexul urmărește evoluțiile și identifică tendințele din sectorul neguvernamental. Începând din 1997, a fost utilizat pentru a măsura sustenabilitatea sectorului neguvernamental al fiecărei țări pe baza a șapte dimensiuni:   cadrul legal, capacitatea organizațională, sustenabilitatea financiară,   advocacy, furnizarea de servicii, infrastructura sectorului și  imaginea publică. Anul 2020 a fost un an intens pentru organizațiile societății civile (OSC) din România ca urmare a schimbărilor din peisajul politic și a declanșării pandemiei de COVID-19. La puțin timp după ce primul caz de COVID19 a fost raportat în România la final de februarie, au urmat introducerea carantinei și instituirea stării de
urgență la nivel național timp de două luni, având ca urmări restricții de circulație și călătorie, închiderea școlilor și a sălilor de spectacole. La mijlocul lunii mai România a început procesul de redeschidere treptată, însă în octombrie o serie de alte restricții au fost aplicate local în funcție de ratele de infectare.
Programul de vaccinare a fost lansat la finalul lui decembrie.
Având în vedere aceste circumstanțe, contracția economică a fost inevitabilă. Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 3,9 procente în 2020 în comparație cu 2019. Criza a accentuat și mai tare necesitatea unor schimbări sistemice în sectoare critice precum sănătate, educație, asistență socială și răspuns adecvat la
nevoile grupurilor vulnerabile. Guvernul a introdus diverse măsuri pentru a aborda efectele pandemiei, însă a fost deseori criticat pentru reacțiile lente și depinderea dependența în mare măsură de resursele disponibile prin intermediul mecanismelor de sprijin ale Uniunii Europene (UE). Încă de la începutul crizei provocate de COVID-19 în România, OSC au fost actori vitali în eforturile de ajutorare, intervenind acolo unde capacitatea Guvernului lipsea. OSC au strâns fonduri pentru sistemul de sănătate de la nivel local; au înființat o linie de suport pentru Direcția de Sănătate Publică București; au produs și distribuit măști și echipamente de protecție personalului medical; au mărit capacitatea de testare prin construirea unor spitale modulare și prin achiziționarea echipamentelor de testare și a testelor PCR; au coordonat eforturi la nivel local și național în vederea susținerii celor mai vulnerabile grupuri; și au avut grijă de persoane vârstnice și alte categorii afectate de pandemie. La începutul lui 2021, Registrul Național al Organizațiilor Neguvernamentale includea un total de 117.510 organizații înregistrate, dintre care 95.972 asociații și 19.335 fundații. Acest lucru înseamnă o creștere de doar 2.962 OSC pentru ultimul an, și aproximativ jumătate din rata de creștere din ultimii doi ani. Deși există posibilitatea ca o parte din OSC înregistrate în 2020 să nu fie înscrise în Registru până în 2021, creșterea lentă poate fi, de asemenea, un efect secundar al pandemiei de COVID-19. Se estimează că doar jumătate din OSC înregistrate sunt active.Conform World Giving Index 2019, elaborat de Charities Aid Foundation, care conține date agregate din 2010 până în 2018, România se află printre ultimele zece țări în ceea ce privește participarea la activități de voluntariat. Conform sondajului Băncii Mondiale din 2020 în rândul OSC, „există o pondere relativ
mare a voluntarilor în OSC de dimensiuni medii, cu aproximativ 30% având între 10 și 50 de voluntari anual de-a lungul ultimilor trei ani. De asemenea, ponderea voluntariatului în organizațiile mici pare să fie în scădere, în timp ce cea din organizațiile mari în creștere, mai multe dintre acestea declarând între 50 și 100 de voluntari în ultimul an comparativ cu anii trecuți.” Menținerea personalului plătit este o continuă provocare pentru majoritatea OSC. Conform Băncii
Mondiale, în 2020 un sfert dintre organizații au raportat faptul că „numărul angajaților sau a colaboratorilor permanenți a scăzut după începerea pandemiei în România. 60% dintre OSC nu au pierdut angajați, în timp ce 7% chiar au înregistrat creșteri de personal.” În general, retenția personalului este influențată de faptul că OSC nu dispun de sisteme eficiente de management a resurselor umane, iar angajații au oportunități limitate în a-și îmbunătăți aptitudinile prin intermediul instruirilor și a programelor de dezvoltare în carieră. Conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) la începutul lui ianuarie 2021, 25% din populația României avea multă sau foarte multă încredere în OSC, un procent mai ridicat decât cel înregistrat de Administrația Prezidențială (22%), Guvern (21%), Parlament (13%) sau partide politice (10%). În același timp, 44% din populație și-a exprimat puțină sau foarte puțină încredere în OSC. Nivelul de încredere în OSC este mai mare în rândul generației tinere: 31% dintre respondenții cu vârste cuprinse între optsprezece și treizeci și cinci de ani exprimă o multă sau foarte multă încredere în OSC.
Rezultatele impresionante ale strângerilor de fonduri desfășurate de OSC în 2020 nu ar fi fost posibile fără sporirea conștientizării și a determinării cetățenilor de a se implica, reflectând astfel creșterea încrederii publice și recunoașterea eforturilor făcute de OSC pentru ajutorarea în timpul pandemiei.

 

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share