Suntem aproape ca noul Protocol revizuit de aderare a UE la CEDO să întrunească consensul în interiorul UE

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat Raportul, Rezoluția și Recomandarea deputatei letone Zanda Kalnina- Lukaševica (PPE), având ca temă: ”Ingerința externă- o amenințare la securitatea democratică a Europei”.

Raportoarea APCE face o analiză a multiplelor exemple atestate de ingerință externă în ultimii ani, în principal din partea Federației Ruse, în viața politică și socio-economică internă din mai multe state europene, menționând mai ales situațiile legate de Ucraina, Marea Britanie- Brexit, Spania/ referendumul de separare a Cataluniei, România la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și Republica Moldova.

La această întîlnire a participat și Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României.

”Rezoluția adoptată de APCE condamnă ingerințele externe, în principal ale Rusiei în țările menționate, dar și în alte cazuri (ex. Germania) și propune un set de acțiuni/ măsuri pe care Consiliul Europei și statele membre (46 la număr) ar trebui să le pună în practică, cu o cât mai largă dezbatere publică și o obiectivă informare a cetățenilor, pentru a apăra modelul de democrație europeană pe care îl împărtășim și pentru a combate manipularea profesionistă a unor categorii largi de cetățeni din statele europene.

Fac precizarea că marea majoritate a deputaților din statele membre care au luat cuvântul s-au referit explicit și la cazul României și au condamnat ingerința externă rusă în alegerile prezidențiale din România, anulate în decembrie 2024.

Am luat cuvântul în cadrul dezbaterilor și am insistat, între altele, pe faptul că democrațiile europene trebuie aparate de ingerințele externe folosind mijloace democratice; am susținut opinia raportoarei, potrivit căreia acest lucru trebuie să urmărească și obținerea unui just echilibru („echilibru delicat”), care să țină seama și de respectarea drepturilor fundamentale cetățenești, dar că principiul „Constituția și securitatea națională nu sunt negociabile politic” și că deciziile Curților de Justiție, inclusiv cele Constituționale, trebuie acceptate de toți, si când ne sunt favorabile, și când ne dezavantajează. A se vedea raportul recent în materie al Comisiei de la Veneția.

După aproape cinci ani de muncă pe această temă, raportul meu și Rezoluția pe tema „Consecințelor juridice ale aderării Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a fost adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg!

Nici un amendament nu a fost depus la Rezoluția pe care am prezentat-o, ceea ce m-a onorat profund, iar textul a fost adoptat cu o largă majoritate, doar doi parlamentari europeni asumați anti- UE votând împotriva.

După mai bine de 40 de ani de negocieri între Consiliul Europei și UE, cu suișuri și coborâșuri, după un Aviz negativ inițial adoptat de Curtea de Justiție a UE în decembrie 2014, care a frânat procesul de aderare aproape un deceniu, suntem aproape ca noul Protocol revizuit de aderare a UE la CEDO să întrunească consensul în interiorul UE. Este nevoie de o nouă sesizare a CJ UE de către Comisia Europeană si de un Aviz, de această dată favorabil al judecătorilor de la Luxemburg, care să accepte principiul potrivit căruia ultima cale de recurs în plan european în materia apărării drepturilor fundamentale este Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Semnalul politic transmis azi de la Strasbourg către Bruxelles/ Luxemburg, adică către UE este foarte clar și ferm: într-o perioadă de provocări uriașe pentru drepturile omului, de război pe continentul european nu ne mai permitem să întârziem! Sunt optimist că obiectivul istoric al Consiliului Europei, acela de a realiza un sistem armonios si unitar de protecție a Drepturilor omului la nivel european va deveni realitate, în sfârșit, în următorii (puțini) ani!” a tranmis senatorul Titus Corlățean.