Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Tradițiile momârlănești și frumusețea unică a portului popular la loc de cinste la NEDEIA SÂNZIENELOR din STRAJA VĂII JIULUI

Stațiunea Straja  a fost, din nou, centrul tradiţiilor şi obiceiurilor populare din Valea Jiului.  Așa cum este  menționat în diferitele cronici,  sunt peste 500 de ani, când în această zonă, la ceas de mare sărbătoare creştină, momârlanii din cătunele îndepărtate de munte ale Văii Jiul îşi dădeau întâlnire cu gorjenii sus, în vârful Straja. Se purtau straie populare şi tot la aceste întâlniri se puneau la cale cumetrii, se degusta brânza produsă pe ambii versanţi a-i muntelui şi se încingea jocul, spre seară. 

Păstrători ai tradiţiilor, localnici, momârlani și români de pretutindeni  s-au înfăţişat în ziua mare de Rusalii,  când s-a sărbătorit „Ziua Iei”, în straiele populare, fiecare aduse din locul de baştină. Am  sărbătorit cu respect pentru cultura tradițională românească “Ziua Internaţională a IEI, eveniment care a devenit global, fiind sărbătorit în peste 50 de tări de pe șase continente. Bluza țărănească, numită IE, piesă vestimentară de rezistență a costumului popular românesc este acum simbolul României, un simbol cu origini în civilizația dacică, cu poveștile și semnificațiile sale specifice diferitelor zone folclorice ale României.

Micuţul Schit din Straja a fost neîncăpător pentru sutele de participanţi care au ajuns aici, să se hranească cu hrană spirituală şi duhovnicească pe care le-a împărtăşit-o părintele Stareț Dimitrie Ivaşco, care în predica sa a vorbit despre sfântul Ioan Botezătorul: „Cel care chema pe oamenii să-şi părăseacă viaţa lor păcătoasă, să se boteze în apele râului Iordan.(…) Minunat a fost Ioan Înaintemergătorul prin naşterea lui, prin asceza lui, prin învăţătura lui.  Minunat încă, pentru că s-a învrednicit să boteze în apele Iordanului pe Isus Cristos Mântuitorul nostru. Iubiţii mei, creştini, fraţi şi surori. Ioan este nume evreiesc şi înseamnă Darul lui Dumnezeu. Şi, într-adevăr, Ioan s-a dovedit un dar al lui Dumnezeu, o mare binecuvântare pentru creştinătate.(…) Nu se socotea nici prooroc şi nici măcar om, el era un glas care striga în pustie şi pregătea calea Domnului. „Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru este unul pe care voi nu-L cunoaşteţi, acela vă va boteza cu Duh Sfânt, acela vine după Mine şi este înaintea mea, şi eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor Lui” (Ioan I, 26-27).

Atracţia zilei a fost și de această dată, concursul  de bidivii, cei mai buni călăreți fiind răsplătiţi cu diplome, medalii, cupe și premii în bani.

Iată și câștigătorii : Paul Solomon (Locul I), Alin Dănuț (Locul II), Darius Pavel (Locul III), urmați fiind de ceilalți flăcăi participanți la acest concurs, respectiv: Daniel Stanciu, Daniel Gal, Adrian Mihăilă, Gabriel Ferenczi, Alin Gal, Ionuț Gheorghe, Marius Nagy, Leonard Sain, Florin Apostol, Dan Niciu, Sebastian Miron.

Petru Cioarcă în vârstă de 82 de ani,  decanul de vârstă al momârlanilor a transmis participanților următorul mesaj:  ”Să ne bucurăm de nedeiea aceasta tot așa cum s-au bucurat zeci și sute de generații de oameni înaintea noastră și să ducem mai departe tradiția, din generație în generație, până în veacul vecilor, cu bucurie, cu drag și mereu cu voie bună!”.

Toți participanții au petrecut o zi de neuitat, în stațiunea Straja  s-a jucat ”de s-au rupt pingelele”, în centrul  atenției fiind și de această dată parte, momârlanii veniți în număr mare, îmbrăcați în straiele tradiționale, subprefectul județului Constanțin Fulga, oamenii de afaceri din Valea Jiului, medici, cadre didactice,  personaje cunoscute în lumea bună, care sunt  modele pentru mulți dintre noi și mai ales, pentru tânara generație, care sunt păstrătorii acestor tradiții.

” Mă bucur foarte mult că anul acesta au venit atât de mulți oameni, că am avut parte de o nedeie cu de toate și că ne-a dat bunul Dumnezeu o vreme așa de frumoasă.

https://www.facebook.com/angella.dumitrascu/videos/1963116847465518/

Împreună cu cei prezenți am trăit și emoția slujbei de sărbătoare a părintelui Dimitrie de la Schitul Straja, ne-am bucurat și de concursul tradițional al cailor și am cântat și am jucat într-un spectacol folcloric cu adevărat de tezaur, alături de invitații noștri din acest an,: Ionela Magyari,  Puiu Codreanu, Ansamblu Mesagerii Iubirii, coordonați de Mariana Peptenaru, elevii pregătiți cu mult drag de prof. Simona Ionașc de la Clubul Copiilor  din Valea Jiului, etc. 

Împreună cu Primăria și Consiliul local am reușit să facem posibil acest eveniment,  la care oamenii au început să vină în număr tot mai mare și care,  cred că are toate șansele să devină încă un punct de atracție,  pe harta turistică a acestui minunat Ținut al Momârlanilor ”, a transmis Emil Părău, promotorul care și cel care  a reușit să reînnoade această tradiție, începută și reluată de prin anii 1990.

                                  A  fost poate, cea mai reușită dintre edițiile nedeilor organizate sus, în Straja, până în prezent

Iar folclorul românesc poate fi conservat, în primul rând, prin cultivarea unui sentiment de respect şi apartenenţă, conştientizarea valorii pe care o are cultura tradiţională în identitatea neamului românesc şi educarea în acest spirit a copiilor din familia românească, dar şi prin intermediul liderilor, al persoanelor publice, al diferitelor organizaţii neguvernamentale sau al administraţiilor publice.

 ”Vreau să mulţumesc în primul rând celor care şi-au adus contribuţia la reuşita acestui eveniment, organizatorilor și concurenților, celor care au venit în costume tradiționale, Reuşim iată, să păstrăm în fiecare an aceste tradiţii şi vreau să le ducem mai departe şi viitoarelor generaţii.

Mă bucur că a venit atât de multă lume în stațiunea noastră.  Prin organizarea nedeii din Straja, am ținut să aducem în atenția oamenilor frumoasele obiceiuri ale locului. Este de datoria noastră, a reprezentanților administrației locale, să ne implicăm în astfel de acțiuni,  care au menirea să păstreze vii tradițiile, pentru că acestea ne reprezintă și ne definesc ca popor.   Legendele locului spun că, în urmă cu peste cinci  sute de ani, aici, pe muntele Straja se întâlneau oamenii din Valea Jiului cu cei de dincolo de munte, de la Gorj. Cred că, datorită acestor elemente, de originalitate și unice în țară,  putem spune fără teama de a greși că, suntem mândri de originile noastre. Vreau să-i felicit pe toți competitorii care s-au înscris la concursul de cai, iar apoi, programul artistic sper că a satisfăcut cerințele iubitorilor de folclor și tradiții naționale”, a conchis  Lucian Resmeriță, primarul municipiului Lupeni.

Pentru buna desfășurare a evenimentului la datorie au fost jandarmii  și salvamontișii montani.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share