Transfagarasanul- cel mai spectaculos drum din lume

transfagarasan

CarsRoute a realizat un top al celor mai frumoase drumuri din lume, in functie de cat de provocatoare sunt (fapt stabilit de numarul si dificultatea virajelor), de cat de complicat este traseul, de liniile de viteza, de traficul redus si, nu in ultimul rand, de peisajele care iti taie respiratia.

Pe locul I a fost ales Transfagarasan, construit in anii ’70 la dorinta lui Nicolae Ceausescu, cel care si-a dorit un drum strategic printre munti.  Intre timp, Romania a reusit sa mai finalizeze un drum care cu siguranta ii va fascina pe straini- Transalpina, necunoscut inca si pentru o buna parte din romani.

Topul a fost preluat de mai multe publicatii importante din intreaga lume, ceea ce inseamna o excelenta  promovare pentru turismul romanesc.

Iata cum arata top 15, condus de Transfagarasan, dupa ce Top Gear numea drumul din tara noastra drept „cel mai bun din lume„:

Transfagarasanul a invins, in opinia editorilor CarsRoute, drumuri ca cele construite de americani, nordici sau japonezi.

 

15. The Overseas Highway – Florida

The Overseas Highway „sare” din insula in insula, de-a lugul a 42 de poduri. Autostrada a fost construita in 1938, de-a lungul unei cai ferate distruse de un uragan, iar traversarea ei dureaza aproximativ 4 ore.

 

14. Red Rock Scenic Road – USA

The Red Rock Scenic Road parcurge Sedona Red Rock Country, tinut numit adesea „muzeul fara pereti”. In cale intalnesti Monumentul National Castelul lui Montezuma, dar si Padurea Nationala Coconino.

 

13. Iroha-zaka – Japonia

Iroha-zaka este un drum sinuos, cu 48 de curbe, care leaga provinciile Nikko si Oku-Nikko.

 

12. Atlantic Road – Norvegia

Atlantic Road are 5 kilometri, leaga Molde de Kristiansund, si este un drum spectaculos datorita solului pe care a fost construit, avand nenumarate vai si pante.

 

11. Oberalp Pass – Olanda

Face legatura intre Elvetia Centrala si cantonul Graubunden Oberland. Fiind un drum „peste Alpi” este deschis traficului rutier numai vara, insa iarna se transforma in partie de schi si sanius.

 

10. North Yungas “Road of Death” – Bolivia

„Drumul mortii” se intinde pe 70 de kilometri in Anzii bolivieni si leaga capitala La Paz de localitatea Coroico. In 1995 a fost numit cel mai periculos drum din lume – aici isi pierd viata in medie 250 de persoane pe an. Drumul are o singura banda, curbe stranse, pante abrupte si nu are parapete de protectie. La toate se adauga factorii climatici: ceata, ploi dese.

 

9. Trollstigen – Norvegia

Situat in regiunea Rauma, „Scara Trolilor” este un drum foarte ingust, presarat cu peisaje ametitoare, cascade spectaculoase, intre care Stigfossen, de 320 de metri inaltime. Cuprinde 11 viraje bruste, pe alocuri cu o inclinatie de 90 de grade.

 

8. Guoliang Tunnel Road – China

Mai degraba un tunel, a fost construit de 13 sateni in numai 5 ani, in muntii Taihang, fiind deschis circulatiei in 1977. Are 1,2 kilometri lungime, 4 metri latime si 5 metri inaltime.

7. San Bernardino Pass – Elvetia

Traversează Alpii elvetieni si cuprinde un tunel de 6 kilometri.


6. Los Caracoles Pass – Chile si Argentina

Traverseaza muntele Andreas din Anzi, facand legatura intre Chile si Argentina. Este mai tot timpul anului acoperit de zapada si nu are parapete de protectie, ceea ce il face destul de periculos de traversat pe vreme nefavorabila.

 

5. Col de Turini – Franta

Situat in sudul Frantei, la o altitudine de peste 1.500 de metri, drumul este inclus in fiecare an in celebrul Raliu Monte Carlo. Are 34 de viraje stranse si linii de viteza pe care o masina poate prinde si 170 km/h.

 

4. The Jebel Hafeet Mountain Road – UAE (Emiratele Arabe Unite)

The Jebel Hafeet Mountain Road traverseaza o portiune de desert si duce direct la un hotel si la un palat al emirilor.

 

3. Lysebotn Road – Norvegia

Drumul are 27 de viraje stranse si un tunel de 1,1 kilometri care cuprinde, la randul lui, 3 viraje.

 

2. Stelvio Pass – Italia

Este al doilea cel mai inalt drum asfaltat din Alpi, aflat la o altitudine de aproximativ 2,700 de metri. Cuprinde 48 de viraje foarte stranse, extrem de provocatoare pentru soferi.

 

1. Transfagarasan – Romania

„Bulevardul Caraptilor”, care leaga Curtea de Arges de Sibiu, prin creierii muntilor, a fost inaugurat acum 38 de ani.  Cei 90 de kilometri ai acestui drum traverseaza zonele cele mai inalte ale Carpatilor Meridionali, fiind situat la cea mai mare altitudine din tara noastra, dupa TransAlpina. De mentionat ca si cei de la Top Gear l-au numit cel mai bun drum din lume.


Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!