Un proiect UPT a stabilit care e cea mai potrivită plantă pentru tratarea solurilor poluate cu metale grele

Închiderea exploatărilor miniere în Banatul Montan a condus la nevoia de ecologizare a terenurilor afectate de activitățile miniere, dar și la regândirea strategiilor economice din zonă. Universitatea Politehnica Timișoara (România) și Institutul de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) au derulat un proiect care a vizat testarea de soluții verzi pentru remedierea solurilor poluate cu metale grele și arsen urmare a exploatărilor miniere, stabilind, la final, și care sunt cele mai potrivite plante pentru decontaminarea acestora.

Conferința de încheiere a proiectului „Formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere” (“Forming of network for enhancing environmental protection from pollutants of mining cross border areas”), acronim NETMIN, eMS nr. RORS-308, implementat în cadrul Programului Interreg-IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia de Universitatea Politehnica Timișoara (România) și de Institutul de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) a avut loc online, la începutul lunii decembrie 2020, marcând un final de etapă. Bugetul total al proiectului este de 301.480,20 EUR, din care Uniunea Europeană finanțează 256.258,16 EUR, Guvernul României 19.870,83 EUR, iar restul reprezintă contribuția partenerilor de proiect. Pe lângă activitatea de cercetare și lărgire a ariei cunoașterii în privința decontaminării solurilor prin tehnologii verzi, rețeaua formată vine în sprijinul dezvoltării de politici sustenabile în utilizarea resurselor naturale, îmbunătățirea sănătății populației și protejarea florei și faunei din zona transfrontalieră România-Serbia.

În pofida dificultăților create de izbucnirea pandemiei de COVID-19, obiectivele proiectului, desfășurat pe o perioadă de 18 luni, au fost atinse în totalitate. 16 ateliere de lucru au fost organizate alternativ, în România și Serbia, dintre care două și cu sesiuni de formare pentru tineri cercetători. Acordul încheiat pentru constituirea rețelei de educație și cercetare prevăzută în proiect a atras aproape 300 de membri. Pentru bioremedierea solurilor poluate cu metale grele și arsen din cauza activităților miniere în Banat, respectiv – în zona Bor, Serbia, unde mina de cupru este încă activă, au fost testate (în condiții de laborator) două plante, orzul și planta-cupă. S-a dovedit că planta-cupă este foarte eficientă pentru bioremediere, fiind, în același timp, și o plantă care ar putea fi utilizată pentru crearea de biogaz, cu un  impact economic pozitiv asupra zonelor în care solurile, din cauza poluării, nu pot fi (cel puțin deocamdată) utilizate pentru scop agricol. Rezultatele obținute au fost comunicate larg atât în zona cercetării științifice, prin articolele publicate, cât și publicului din aria de interes, prin distribuirea de pliante și broșuri de informare, prin campanii media și cu prilejul atelierelor de lucru, organizate în format față-în-față, respectiv online, când restricțiile legate de siguranța sanitară au impus acest lucru.

Proiectul a prilejuit strângerea relațiilor transfrontaliere și complementaritate între preocupările științifice și de cercetare aplicată ale specialiștilor din Timișoara (România) și Bor (Serbia), atrăgând comunitățile locale din aria de implementare într-o rețea a împărtășirii experiențelor privind soluțiile disponibile pentru atenuarea efectelor negative ale activității miniere asupra solurilor, dar și asupra calității mediului și asupra sănătății umane. În următorii cinci ani, rețeaua creată va acționa pentru asigurarea sustenabilității proiectului, urmărind, printre altele, atragerea de fonduri ca soluțiile de bioremediere a solurilor poluate din zonele miniere să fie implementate.

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media