Uniunea Europeană între schimbările climatice și traziția energetică

În urma aderării UE la Acordul de la Paris și odată cu publicarea Strategiei Uniunii Energetice, Uniunea  Europeană și-a asumat un rol important în privința combaterii schimbărilor climatice, prin cele cinci  dimensiuni principale: securitate energetică, decarbonare, eficiență energetică, piața internă a energiei și cercetare, inovare și competitivitate.

Astfel, Uniunea Europeană s-a angajat să conducă tranziția energetică la nivel global, prin îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care vizează furnizarea de energie curată în întreaga Uniune Europeană. Pentru a îndeplini acest angajament, Uniunea Europeană a stabilit obiective privind energia și clima la nivelul anului 2030, după cum urmează:

• Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990;
• Obiectivul privind un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030;
• Obiectivul privind îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030;
• Obiectivul de interconectare a pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030.

O parte din veniturile aferente Mecanismului EU-ETS (Fondul de Modernizare), dar și din Fondurile Structurale aferente noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și ale mecanismului Just Transition vor fi angajate pentru co-finanțarea proiectelor SRE, sau crearea unor instrumente financiare pentru garantarea creditelor utilizate în realizarea acestui tip de proiecte, care vor contribui la realizarea țintei pentru 2030.

Obiectivele principale ale României pentru atingerea țintei de reducere a emisiilor GES sunt: reducerea emisiilor de GES și noxe, dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic național, cu protecția calității aerului, a apei, a solului și a biodiversității, precum și combaterea schimbărilor climatice.

The impact of EU

În contextul Pactului ecologic european și al pachetului său pentru energie curată, statelor membre li se cere să stabilească și să revizuiască periodic un Plan național pentru energie și climă (PNEC) sau orice documente echivalente, în funcție de contextul național. În temeiul articolului 11 din Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunii climatice, aceștia sunt, de asemenea, obligați să stabilească dialoguri pe mai multe niveluri privind clima și energia (MCED). Pe măsură ce se apropie termenul din iunie 2023 pentru ca statele membre să-și transmită PNEC-urile actualizate Comisiei Europene, rezultatele sondajului vor contribui la clarificarea rolului autorităților locale și regionale (ALR) în guvernanța energetică a UE și a stadiului implementării MCED în diferite state membre. În domeniul energiei și al climei, printre domeniile prioritare pentru reforme și investiții se numără: renovarea parcului imobiliar și accesul la locuințe la prețuri accesibile;  decarbonizarea industriei și energia din surse regenerabile; mobilitatea durabilă; integrarea sistemului energetic, inclusiv a infrastructurii, bateriile și hidrogenul regenerabil.  Pentru a acorda întâietate acestor domenii esențiale pentru tranziția către o energie curată, sunt disponibile diverse forme de sprijin, sub formă de granturi și instrumente financiare (împrumuturi, garanții, capital propriu) în cadrul financiar multianual (CFM), în pachetul de măsuri de redresare și reziliență, inclusiv în Mecanismul de redresare și reziliență, și din fonduri aferente unor instrumente legislative specifice, cum ar fi schema UE de comercializare a certificatelor de emisii. Europa elimină treptat cărbunele mai devreme decât se prevăzuse inițial, fapt care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării aerului (aceasta din urmă fiind adesea principalul factor determinant la nivel local pentru o astfel de acțiune, pe baza preocupărilor legate de sănătate și bunăstare). Acest lucru necesită măsuri adecvate care să sprijine regiunile și să garanteze că nimeni nu rămâne în urmă. Aprobarea de către Comisie a planurilor teritoriale pentru o Tranziție Justă va debloca o finanțare dedicată nu numai de la Fondul pentru o tranziție justă, ci și de la schema pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU și al mecanismului BEI de împrumut pentru sectorul public (ceilalți doi piloni ai mecanismului de tranziție justă). Coeziunea socială, economică și teritorială ar trebuie promovată nu numai prin intermediul politicii UE dedicate, ci și de către Uniunea Europeană în ansamblu și finanțată printr-un buget european adecvat. Acestea sunt cererile incluse în două proiecte de aviz adoptate la 24 aprilie  a.c de Comisia pentru Politica de Coeziune Teritorială și bugetul UE (COTER).  Liderii locali și regionali au discutat, de asemenea, despre modul în care politica de coeziune și alte instrumente ale UE ar trebui să asigure o tranziție justă a acelor regiuni,  cum este și cea din Valea Jiului, care sunt cele mai afectate de tranziția către o economie cu emisii zero. Politica de coeziune este și ar trebui să rămână principalul instrument pentru o dezvoltare armonioasă a Uniunii pentru toate regiunile. Cu toate acestea, toate politicile UE ar trebui să abordeze disparitățile dintre teritorii în conformitate cu principiul „Nu dăunați coeziunii”, introdus în 2022 prin cel de-al 8-lea Raport de coeziune al Comisiei Europene. Adoptarea în unanimitate a unui proiect de aviz pe această temă, liderii locali și regionali au cerut Comisiei Europeane,  să se asigure că nicio decizie nu ar submina coeziunea în Europa și, în conformitate cu solicitarea Parlamentului European, să implice Comitetul European al Regiunilor (CoR) în implementarea și elaborarea acestui  principiu.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media