USR Dâmbovița: Angajați, ce facem pe timpul stării de urgență?

Specialiștii în dreptul muncii în consideră însă că, în situația de față, suspendarea contractelor de muncă pe motiv de forță majoră nu li se aplică decât întreprinderilor cărora, sub o formă sau alta, li se interzic activități (hoteluri, restaurante, cafenele, săli de sport, etc).

Se mai poate aplica această măsură extremă acolo unde întreprinderea depinde de un singur furnizor de materie primă și acesta sistează livrările ca motiv al pandemiei. Și în această situație trebuie emis un certificat de forță majoră de către camera de comerț și industrie teritorială;

În restul sectoarelor economice, unde nu s-a decis sistarea activităților economice, nu se poate invoca deocamdată forța majoră și nu se poate decide suspendarea contractelor individuale de muncă.

2. Dacă lucrați într-un sector economic pentru care nu există o ordonanță militară de suspendare a activității emisă de către MAI, există următoarele posibilități în situația în care angajatorul decide ca personalul neesențial să nu se mai deplaseze la lucru:

SALARIAȚII AU DREPTUL DE A BENEFICIA DE ZILE LIBERE PLĂTITE, ÎN CAZURI SPECIALE ȘI ATUNCI CÂND MAI AU ZILE RESTANTE DE CONCEDIU.

În cazul salariaților care au copii de până la 12 ani ori copii cu dizabilități cu vârstă de până la 18 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ care e închisă temporar, cel puțin unuia dintre părinți sau nu li se va emite decizie unilaterală de suspendarea a contractului individual de muncă, ci va beneficia de zile libere plătite pe perioada închiderii temporare a unității de învățămînt potrivit art. 1 și 2 din Legea nr. 19/2020.

Același lucru li se aplică și salariaților care sunt părinte în familii monoparentale.
ATENȚIE! Aceasta fiind normă specială, în acest caz particular, se aplică cu prioritate.

Dacă există persoane care au zile de concediu restante și specificul locului de muncă nu permite telemunca, ar fi preferabil să li se acorde concediu plătit în această perioadă decât să se dispună suspendarea contractului individual de muncă.

Pentru rezolvarea acestor situații patronatul ar trebui să se consulte cu liderul sindical, iar acolo unde acesta nu există, cu reprezentantul salariaților. În circumstanțele acestea grele, este importat să discutăm unii cu ceilalți și să găsim soluții acceptabile pentru toate părțile.

3. Angajatorii care optează sau sunt obligați să trimită personalul în așa numitul „șomaj tehnic” trebuie să plătească o indemnizație:

”Dreptul de a beneficia de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat conform art. 53 alin. 1 din Codul Muncii”.

Dacă fondul de salarii al firmei este consistent se poate încheia un acord între sindicat sau reprezentantul salariaților și patronat, astfel încât să se poată semna acte adiționale la contractele individuale de muncă și să se scadă salariile la un nivel agreat.

Astfel pot fi asigurate resursele financiare pentru a se plăti indemnizația de 75% timp de 1-3 luni, cât se anticipează că va dura starea de urgență, iar salariații care stau la domiciliu și nu lucrează în nici un fel să poată totuși să-și asigure cele necesare traiului pe perioada crizei.

Angajatorii care nu dețin lichidități, dar doresc să trimită salariații în șomaj tehnic, nu au altă alternativă decât introducerea unei cereri de reorganizare judiciară cu ridicarea în parte a dreptului de administrare.

În cazul în care aceasta va fi judecată (instanțele sunt închise in această perioadă – vor trebui organizate ședințe prin videoconferință la secțiile de insolvență ale Tribunalelor) și se va deschide procedura, există posibilitatea ca indemnizația de 75% să fie plătită de Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Este evident că acest fond de garantare va trebui de urgență alimentat cu resurse financiare de la buget, el nefiind gândit ca o supapă pentru o criză de asemenea proporții.

Va fi necesar ca guvernul să elaboreze o ordonanță de urgență care să instituie un pachet de măsuri în sprijinul sectorului privat, astfel încât acesta să poată să susțină această indemnizație de 75% din salariul de bază.”