Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DEMOCRAȚIEI

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a stabilit ca, începând cu anul 2008, data de 15 septembrie să fie sărbătorită ca Zi Internaţională a Democraţiei.

Data de 15 septembrie coincide, în mod simbolic, cu adoptarea de către Uniunea Interparlamentară, în septembrie 1997, a Declaraţiei Universale privind Democraţia.

În această Zi Internațională a Democrației, sărbătorim rolul vital al societății civile din UE în construirea rezilienței democratice. În calitate de punte între cetățeni și instituțiile UE, EESC este o platformă pentru o dezbatere sinceră și incluzivă.

”Credem că societatea civilă este esențială pentru democrații vibrante; o cooperare și un dialog interinstituțional mai puternice cu privire la recomandările noastre; un acord interinstituțional privind dialogul civil ar trebui să asigure practici coerente de dialog civil în toate instituțiile UE” au transmis reprezentanții EESC.

Votul, dezbaterea publică și libertatea mass-mediei sunt drepturi fundamentale într-o democrație vie

Confruntată cu provocări precum acțiunile străine de manipulare a informațiilor, ingerințele electorale și amenințările la adresa jurnaliștilor, UE lucrează în patru domenii-cheie pentru a-și proteja cetățenii atât online, cât și offline.

Există actori răuvoitori care utilizează tactici pentru a manipula sau a perturba procesele democratice, cum sunt alegerile, în UE și în statele sale membre. Aceasta include răspândirea de informații false sau înșelătoare cu intenția de a promova neadevăruri și crearea de conținut neautentic, cum ar fi materialele deep fake și materialele generate de IA.

Pentru a combate dezinformarea, acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine, UE dispune de mai multe instrumente, mecanisme și legi specifice.

O mass-media liberă și pluralistă este esențială pentru menținerea puterii de a trage la răspundere și pentru a oferi publicului informații fiabile. Prin urmare, este esențial ca jurnaliștii să fie în siguranță și protejați. În acest scop, UE a introdus acte legislative esențiale pentru a menține libertatea mass-mediei:

Legea europeană privind libertatea mass-mediei – o lege care a introdus măsuri la nivelul UE pentru a proteja jurnaliștii și furnizorii de mass-media de ingerințele politice

Directiva împotriva acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice („Directiva anti-SLAPP”) o lege care protejează jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva acțiunilor în justiție nefondate sau a procedurilor judiciare abusive.

Toți cetățenii UE pot vota și candida la alegerile locale și la alegerile pentru Parlamentul European, fie în țara lor de origine, fie în altă țară din UE în care își au reședința, în aceleași condiții ca și cetățenii țării respective. Pentru a asigura o participare incluzivă, normele UE impun ca cetățenii care locuiesc în străinătate să fie informați în mod proactiv cu privire la drepturile lor și să li se pună la dispoziție modele standardizate de înregistrare drept votanți și drept candidați.

Anul 2024 a fost un an prost pentru democrația în țara noastră

A debutat în România sub auspiciile unui „super-an electoral”, o raritate în sistemul electoral național unde toate cele patru tipuri de scrutin – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale – urmau să se suprapună, eveniment ce are loc o dată la 20 de ani.

Entuziasmul inițial, alimentat de speranța unei revigorări democratice și a unei dezbateri publice substanțiale, s-a erodat treptat, culminând cu ceea ce poate fi considerată cea mai mare traumă a democrației din ultimii 30 de ani: anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. Acest eveniment șocant a marcat finalul unui an tumultuos, caracterizat prin intervenții legislative controversate, o degradare a discursului politic și o presiune crescândă asupra vocilor critice și a drepturilor fundamentale. Pe lângă tumultul electoral, anul 2024 a adus în prim-plan și o serie de abuzuri și tentative de marginalizare a vocilor critice.

Libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor au fost puse sub presiune prin intervenții ale poliției pentru postări pe rețelele sociale și prin acțiuni ale procurorilor, precum filajul jurnaliștilor de investigație sau solicitările de a preda documente confidențiale. Jurnaliștii s-au confruntat cu amenințări și încercări de discreditare, mai ales în contextul ascensiunii extremei drepte.

Dreptul la adunare publică a rămas reglementat de o lege învechită, iar cazuri punctuale au demonstrat cum autoritățile locale pot restricționa nejustificat acest drept.

Drepturile femeilor și egalitatea de gen, deși vizibile în discursul public, au fost adesea instrumentalizate politic. Reprezentarea politică a femeilor a rămas extrem de scăzută, iar campaniile electorale au fost marcate de discursuri sexiste și misogine. Accesul la sănătate reproductivă, inclusiv la avort, a continuat să fie îngreunat, pe fondul creșterii influenței mișcărilor anti-gen. Comunitatea LGBTQ+ s-a confruntat cu o intensificare a retoricii homofobe și transfobe în campaniile electorale și cu o stagnare legislativă privind recunoașterea drepturilor, în ciuda unor decizii CEDO și CJUE favorabile. Acestea sunt doar o parte din concluziile raportului ” Starea democrației 2024” realizat de grupul ONG-uri pentru Cetăţean.

raport starea democratiei

”Astăzi, când marcăm 18 ani de la această Zi Internațională și 20 de ani de la înființarea Fondului ONU pentru Democrație, onorăm curajul oamenilor de pretutindeni care își modelează societățile prin dialog, participare și încredere.

Într-un moment în care democrația și statul de drept sunt atacate de dezinformare, diviziune și spațiu civic în scădere, aceste eforturi sunt mai vitale ca niciodată.

În adâncul sufletului democraţia este despre oameni. Este construită pe incluziune, tratament egal şi participare fiind o piatră fundamentală pentru pace, dezvoltare sustenabilă şi drepturile omului. Organizația Națiunilor Unite în sine este un forum pentru dialog, înrădăcinat în cuvintele de deschidere ale Cartei noastre, „Noi, popoarele”.

Aceasta este o reamintire puternică a faptului că legitimitatea și scopul nostru provin de la cei cărora le servim. Să reafirmăm democrația ca o forță pentru demnitate, incluziune și pace și să lucrăm împreună , pentru a ne asigura că aceasta oferă rezultate tuturor” se arată în mesajul secretarului general al ONU, António Guterres.