Garanția pentru Tineri adoptată de Comisie și aprobată de Parlamentul European oferă Guvernelor Statelor Membre, deci și României, sprijin pentru ca tinerii sa poată primi o ofertă de angajare de bună calitate, indiferent de țara în care au absolvit studiile .
Prin inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor de la nivelul UE, România mai are la dispoziție, până în 2023, aproape 300 milioane de euro, a afirmat luni eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), criticând o intenție a Guvernului de a sprijini financiar tinerii care studiază în străinătate care ar putea crea diviziune și nemulțumire în rândul studenților din țară.
Inițiativa pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru Tineri reprezintă una dintre principalele resurse financiare prin care Uniunea Europeană sprijină punerea în aplicare a Garanției pentru Tineri. Prin această Inițiativă, în 2014 i s-au alocat țării noastre 329 milioane EUR – din care s-au cheltuit, până în prezent, sub 6 milioane EUR. Pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, României și celorlalte State Membre li se aplică regula “N+3” prin care sumele alocate pot fi accesate cu până la trei ani după încheierea ciclului financiar anterior, adică acești bani pot fi cheltuiți până în 2023.
”Garanția pentru Tineri”oferă Statelor Membre suportul necesar pentru a pune în aplicare măsuri astfel încât tinerii până la vârsta de 25 de ani să poată primi o ofertă de bună calitate în vederea angajării, sau măcar o ofertă de ucenicie sau stagiu în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau de la șomaj. Bugetul total al Inițiativei pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru Tineri, pentru toate cele 27 de State Membre ale Uniunii Europene, este de 8,8 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. Inițial, bugetul a fost de 6,4 miliarde EUR, iar în septembrie 2016 Comisia Juncker a crescut acest buget cu 2,4 miliarde EUR.
Din 2014 până azi, peste cinci milioane de tineri europeni au beneficiat, anual, de Garanția pentru Tineret, iar din aceștia 3,5 milioane de tineri – tot anual – au acceptat o ofertă de muncă.
” Conform raportului de țară, , provocările majore pentru țara noastră sunt lipsa informării angajatorilor care au dreptul de a primi bonusuri pentru angajarea tinerilor, lipsa parteneriatelor cu angajatorii doritorilor să participe la acest program, precum și obstacolele care apar în calea ajutorării tinerilor din mediul rural. Aproape două treimi (64,2%) dintre cei înregistrați în schema Garanției pentru Tineri în România nu au beneficiat de o ofertă de lucru în termenul de patru luni. Totodată, proporția celor care acceptă o ofertă în termenul de patru luni este de 42,1% – sub media UE de 46,7%. Nu în ultimul rând, tot conform acestui Raport, acoperirea pe care o oferă acest program în România rămâne una slabă” a declarat europarlamentarul Corina Crețu.
Raportul Comisiei Europene privind Garanția pentru tineret subliniază faptul că, în cazul României rămân un număr semnificativ de provocări: mai ales în ceea ce privește parteneriatele cu angajatorii, monitorizarea în timp a măsurilor luate, precum și urmărirea atentă a atingerii indicatorilor necesari. Cu alte cuvinte, nu s-a lucrat suficient la îmbunătățirea capacității de angajare.
Același raport – pentru anul 2020 – indică faptul că procentul de tineri care nu urmează o formă de învățământ, de formare sau nu sunt pe piața muncii se situează la 14,5% – unul dintre cele mai ridicate procente din UE.
”Așadar, România are la dispoziție toate instrumentele de care are nevoie pentru a sprijini tinerii români – atât pe cei care studiază în țară, cât și pe cei care studiază în străinătate. Totul depinde de modul în care Guvernul României va înțelege să folosească cele 300 milioane EUR pe care încă le avem la dispoziție. Ca Membră a Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă din Parlamentul European (EMPL), voi urmări modul în care evoluează acest subiect și voi încuraja și pe mai departe România să utilizeze toate aceste oportunități – care pot realmente contribui la stoparea pierderii de specialiști în diferite domenii (așa-numitul fenomen „brain drain”)”, a concluzionat europarlamentarul român.
EXCLUSIVE BREAKING NEWS
Taxele și impozitele locale, majorări de până la 80% de la 1 ianuarie 2026
Cum va fi vremea de Crăciun în România
Grupuri de firme după acționariat: De la o firmă la datele financiare cumulate ale grupului
Gabriel Purcaru despre situația apei potabile la Moreni: Progrese mari, dar provocări rămase în suspans
Program evenimente în Orășelul lui Moș Crăciun de la Târgoviște
Aurelian Cotinescu, mesaj de Ziua Națională a României, 1 Decembrie
SPIRITUALITATE
O analiză lucidă asupra haosului major prin care trece omenirea, astăzi, când suprimarea e definită ca salvare
Oamenii intuitivi, cei care simt mai mult, au o conexiune profundă cu energia și emoțiile celorlalți
Canonizarea Sfântului Ardealului Arsenie Boca pe 28 noiembrie la PRISLOP
Cea mai puternică erupție solară din 2025. Cum ne va afecta pentru următoarele zile
Te ajutam sa faci bagajul!
SANATATE
Bine de știut: de ce saboții medicali sunt o necesitate în profesiile medicale?
Noi măsuri de prevenție în domeniul sănătății
Durerea de măsea în sarcină
România va avea registere naționale de screening
Cum influențează acizii grași Omega-3 sănătatea inimii
Descoperire cu premiu Nobel în tratarea cancerului a medicului Otto Warburg
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Festivalul Colindelor de la Moroeni a reunit 400 de colindători din întreaga țară și Republica Moldova
Moș Crăciun a adus magia sărbătorilor în unitățile de învățământ din Răcari și Ghergani
Consiliul Județean Dâmbovița, bilanțul proiectelor din 2025 și direcții pentru 2026