20/04/2021

INGRIJORĂTOR : 14,5% din tineri nu urmează o formă de învățământ sau nu sunt pe piața muncii

Garanția pentru Tineri adoptată de Comisie și aprobată de Parlamentul European oferă Guvernelor Statelor Membre, deci și României, sprijin pentru ca tinerii sa poată primi o ofertă de angajare de bună calitate, indiferent de țara în care au absolvit studiile .
Prin inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor de la nivelul UE, România mai are la dispoziție, până în 2023, aproape 300 milioane de euro, a afirmat luni eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), criticând o intenție a Guvernului de a sprijini financiar tinerii care studiază în străinătate care ar putea crea diviziune și nemulțumire în rândul studenților din țară.
Inițiativa pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru Tineri reprezintă una dintre principalele resurse financiare prin care Uniunea Europeană sprijină punerea în aplicare a Garanției pentru Tineri. Prin această Inițiativă, în 2014 i s-au alocat țării noastre 329 milioane EUR – din care s-au cheltuit, până în prezent, sub 6 milioane EUR. Pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, României și celorlalte State Membre li se aplică regula “N+3” prin care sumele alocate pot fi accesate cu până la trei ani după încheierea ciclului financiar anterior, adică acești bani pot fi cheltuiți până în 2023.
 ”Garanția pentru Tineri”oferă Statelor Membre suportul necesar pentru a pune în aplicare măsuri astfel încât tinerii până la vârsta de 25 de ani să poată primi o ofertă de bună calitate în vederea angajării, sau măcar o ofertă de ucenicie sau stagiu în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau de la șomaj. Bugetul total al Inițiativei pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru Tineri, pentru toate cele 27 de State Membre ale Uniunii Europene, este de 8,8 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. Inițial, bugetul a fost de 6,4 miliarde EUR, iar în septembrie 2016 Comisia Juncker a crescut acest buget cu 2,4 miliarde EUR.
Din 2014 până azi, peste cinci  milioane de tineri europeni au beneficiat, anual, de Garanția pentru Tineret, iar din aceștia 3,5 milioane de tineri – tot anual – au acceptat o ofertă de muncă.
” Conform raportului de țară, , provocările majore pentru țara noastră sunt lipsa informării angajatorilor care au dreptul de a primi bonusuri pentru angajarea tinerilor, lipsa parteneriatelor cu angajatorii doritorilor să participe la acest program, precum și obstacolele care apar în calea ajutorării tinerilor din mediul rural. Aproape două treimi (64,2%) dintre cei înregistrați în schema Garanției pentru Tineri în România nu au beneficiat de o ofertă de lucru în termenul de patru  luni. Totodată, proporția celor care acceptă o ofertă în termenul de patru luni este de 42,1% – sub media UE de 46,7%. Nu în ultimul rând, tot conform acestui Raport, acoperirea pe care o oferă acest program în România rămâne una slabă” a declarat europarlamentarul Corina Crețu.
Raportul Comisiei Europene privind Garanția pentru tineret subliniază faptul că, în cazul României rămân un număr semnificativ de provocări: mai ales în ceea ce privește parteneriatele cu angajatorii, monitorizarea în timp a măsurilor luate, precum și urmărirea atentă a atingerii indicatorilor necesari. Cu alte cuvinte, nu s-a lucrat suficient la îmbunătățirea capacității de angajare.
Același raport – pentru anul 2020 – indică faptul că procentul de tineri care nu urmează o formă de învățământ, de formare sau nu sunt pe piața muncii se situează la 14,5% – unul dintre cele mai ridicate procente din UE.
”Așadar, România are la dispoziție toate instrumentele de care are nevoie pentru a sprijini tinerii români – atât pe cei care studiază în țară, cât și pe cei care studiază în străinătate. Totul depinde de modul în care Guvernul României va înțelege să folosească cele 300 milioane EUR pe care încă le avem la dispoziție. Ca Membră a Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă din Parlamentul European (EMPL), voi urmări modul în care evoluează acest subiect și voi încuraja și pe mai departe România să utilizeze toate aceste oportunități – care pot realmente contribui la stoparea pierderii de specialiști în diferite domenii (așa-numitul fenomen „brain drain”)”, a concluzionat europarlamentarul român.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share