Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Camelia Lepădat: Educația primește cel mai mic procent, în jur de 2,5%, cel mai mic buget din ultimii 30 de ani

Camelia Lepădat, coordonator al departamentelor de specialitate ale PRO România Dâmbovița, a adus astăzi în atenție, în cadrul unei conferințe de presă, câteva aspecte din departamentul EDUCAȚIE, ”deoarece ne aflăm deja în a doua săptămână după revenirea la școală și acest domeniu, de interes major, este si va fi mereu pentru noi o prioritate.”

”Atragem atenția că BUGETUL promovat de Guvern nu aduce soluții valide, ci doar tăieri, în special în domeniul educației, care, neîndoielnic, vor produce suferințe unor categorii largi de persoane și vor afecta viitorul acestei țări.

Este produsul unei guvernări lipsite de viziune si de preocupări reale față de binele românilor, care ne ingrijorează si ne obligă la reactie publică. Pentru că, stiti deja: desi suntem acum in opozitie și fara mijloace de interventie in Parlament, suntem PRO România și, consecvent, ținem doar cu România. Și nu ne vom opri!”, a precizat Camelia Lepădat.

Declarații pe larg:

”Din păcate, observăm că nici până astăzi nu s-au propus și nu s-au implementat măsuri eficace pentru a rezolva criza din sistemul de educație în contextul pandemic actual, ceea ce ne justifică opozitia fată de această guvernare, lipsită total de viziune constructivă în ceea ce privește învățământul si fățiș dezinteresată de evoluția lui.

Deși este stabilită prin Legea 1/2011, în Articolul 8, care consacră alocarea anuală din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale a minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, în buna tradiție românească de a nu respecta legea și de a proroga perpetuu aplicarea ei, finanțarea necorespunzătoare a sistemului de educație este nodul gordian al tuturor guvernelor din ultima vreme.

Este o problemă atât de spinoasă și atât de veche, încât aproape că ne-am resemnat în această stare vicioasă de fapt.

In contextul general de teamă de boală și pe fondul unor dezbateri pro sau contra vaccinare, vocile care se mai aud vorbind despre respectarea principiilor de drept ajung să fie din ce în ce mai rare, ignorând pericolul care se ascunde în această atitudine.

Noi, PRO România, o spunem răspicat: cei 6% din PIB sunt o necesitate, nu o opțiune, pentru că educația este un domeniu de importanță strategică, iar nevoile din acest domeniu sunt multe și de prea mult timp neacoperite.

N-a crezut-o nici un om cu capul pe umeri pe doamna Anisie cea de penibilă amintire, care susținea că nu are ce face cu cei 6% din PIB și, la fel, nici un om care se pretinde responsabil nu poate accepta că nu avem nevoie de o educație de calitate, finanțată corect și rezonabil.

Acest procent a rămas o eternă ”fata morgana” care, cu cât se autoiluzionau sau erau iluzionați alegătorii în preajma diferitelor alegeri că se va transforma în realitate palpabilă, cu atât se îndepărta, precum Luceafărul eminescian, ”ca să nu-l putem ajunge” oricât am tânji. Buclucaș procent, căci, prorogată aplicarea legii de mai toate guvernările din tot felul de motive, deși n-a trecut vreodată de 3 sau 4 %, a rămas măcar speranța că va putea fi vreodată atins.

Conform noului proiect de buget însă aceste speranțe s-au spulberat: educația primește cel mai mic procent, în jur de 2,5%, cel mai mic buget din ultimii 30 de ani,

asta în condițiile în care copii au fost privați un an de școală, sistemul este în acută suferință și are nevoie urgent de măsuri care să-l repună măcar pe linia de plutire, dacă nu să-l facă performant.

Destul de recent, domnul ministru Cîmpeanu, a făcut o declarație politicianistă, clamând o așa-zisă schimbare pozitivă în ceea ce privește finanțarea în educație, pentru a atenua efectul devastator al prevederilor bugetare: este vorba de includerea in proiectul de buget a unei majorări în medie cu 25% a costului standard per elev destinat cheltuielilor materiale, cu precizarea ca procentele mai mari vor fi direcționate către școlile din mediul rural.”

Analizând această declarație în mod realist, observăm că ne aflăm tot în paradigma caragialescă: ” să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic”.

Atragem atenția că această creștere este, în fapt, o floare cu care, din păcate, nu se va face primăvară, deoarece sistemul însuși de finanțare per elev este un sistem inechitabil și nerealist, întrucât el este gândit greșit din principiu.


Citește și:

Relansarea partidului Pro România – Adrian Țuțuianu

Cosmin Bozieru a declarat: Aroganță și ignoranță totală din partea unor oameni care confundă Primăria Târgoviște cu propriul S.R.L.


Finanțarea stabilește anual costul standard per preșcolar/elev, iar finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale, asigurându-se din bugetul de stat, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
-cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;
-cheltuielile cu formarea continuă și evaluarea personalului, cu evaluarea periodică internă a elevilor;
– cheltuielile materiale și pentru servicii, cheltuielile cu întreținerea curentă.

În condițiile in care cifrele de școlarizare sunt în ultimii ani mai mici, este evident că rezultatul acestui sistem aplicat de minister va fi subfinanțarea și mai dramatică, deoarece necesitățile de bază vor fi aceleași. O scurtă analiză a cifrei de scolarizare in ultimii 3 ani la liceu, în clasa a IX-a, învățământ de zi este revelatoare:

An scolar 2018 – 2019 – 165.000 elevi
An scolar 2019-2020 – 134 600 elevi
An scolar 2020-2021 – 134 600 elevi

Începând cu anul școlar viitor, sunt aprobate clasele cu numărul maxim de 26 de elevi, teoretic vor fi mai puțini elevi decât anul acesta, când numărul maxim este 28, deci vor fi mai puțini bani, deși cheltuielile rămân la fel, necesare încălzirii, iluminatului, întreținerii curente, salarizării cadrelor didactice etc.

Altfel spus, domnul ministru susținând că guvernul vrea să dea mai mulți bani, nu face altceva decât să eludeze adevărul: prin această măsură vor acoperi cheltuielile fără de care, altfel, nu s-ar putea susține funcționarea. Adică, domnul ministru face doar propagandă electorală, dovedind că nu există nici un fel de strategie ministerială, ci doar practica obișnuită a PNL- păstrarea aparențelor și minciuna.

O altă problemă este încă, la aproape un an de la debutul pandemiei, învățământul în sistem online. Am mai atras atenția și în alte rânduri asupra acestei realități, nu voi reveni asupra detaliilor, ci voi menționa doar că, în conformitate cu prevederile din Constituția României, învăţământul de stat este gratuit si accesibil tuturor, chiar și în regim online!

Anul trecut, având în vedere această situație specială, a intrat în vigoare o lege de modificare a Legii educației, este vorba de Legea nr. 109/2020 – intrată în vigoare la 09 iulie 2020. Conform articolului unic pct. 2 din aceasta: „ La articolul 94 alineatul (2), după litera y) se introduce o nouă literă, litera z), cu următorul cuprins:
z) asigură, la cerere, fiecărui cadru didactic și fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tabletă, conectat la internet, pentru a putea participa la activitățile de e-learning.”

Fac precizarea că prin „activități de e-learning” nu se înțelege doar „scoală online”, ci și activități didactice în sala de clasă, dar aspectul primordial viza activitatea online.

Astfel, ministerul se obliga a asigura condițiile necesare realizării unui învatamant de calitate, fără ca legea să prevadă niciun fel de criterii, în afara cererii exprese a elevului sau a profesorului. Totuși, nici până în acest moment nu s-a rezolvat problema aceasta, care trenează de anul trecut, nici până acum elevii nu au primit aceste atat de necesare dispozitive, desi inca foarte multi elevi invata in regim online.

Reamintim cifrele pe care vi le-am mai adus in atenție si alta data: 37,9% dintre copiii sub 16 ani sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar lipsa dispozitivelor sau chiar a conexiunii la internet afectează grav principiul egalității de șanse prevăzută în art. 3 lit. d) din Legea Educației Naționale nr.1/2011 și dreptul la educație al copiilor.

Despre profesori, nici nu se discută încă, deoarece, fiind prioritizați elevii, cadrele didactice se descurcă adesea pe cont propriu. Sperăm doar că o vor putea face în continuare!

Un alt aspect foarte dureros in domeniul educației este salarizarea personalului,

redundant fiind deja să mai explicăm de ce o retribuție necorespunzătoare a muncii unei categorii vitale de salariați produce efecte grave și ireversibile.

Creșterea salarială pentru profesori era programată să aibă loc de la 1 septembrie 2020, fiind ultima dintr-o transa de 3 astfel de momente prevazute în grila din Legea 153/2017 – majorarea de 16% (transele a doua si a treia), care semnifica atingerea nivelului majorarilor prevazute pentru anul 2022, dar a fost amânată din nou pentru 2022.

Deși actualul prim-ministru spunea în 18 decembrie 2020, cand înca era Ministru de Finante, că “Salariile profesorilor au fost incluse, atat cresterea de la 1 ianuarie cu 1/4 din diferenta pana la 2022, dar si cresterea de la 1 septembrie care aduce salariile la grila din 2022. Este inclusa in buget ca sa nu mai existe niciun fel de dezbatere in spatiul public.”, recent, prin ordonanță de urgență, au fost înghețate toate salariile și sporurile din sectorul bugetar la valoarea din decembrie 2020 sustinandu-se că… nu sunt bani.

Se știe că indicele de salarizare a educației din țara nostră este cel mai mic din UE si printre cele mai mici din Europa, iar nivelul de trai al unui angajat din sistemul de învățământ se situează, deseori, sub nivelul de trai decent. Condițiile de trai decent nu au nevoie de justificare pe criterii de performanță, așa cum susținea domnul ministru Câmpeanu, căci demnitatea vieții umane are prioritate, credem noi, cei din PRO România.

Salariul mediu din învatamant este cu 30% mai mic decat cel din administratia publică- situație unică in UE.

Ne place să ne lăudăm cu faptul că suntem europeni, dar, când se pune problema să punem în practică principiile europene, suntem prolicși și plini de ridicole contradicții, precum un personaj caragialian : ” întrucât ne priveşte… pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă!”

O altă măsură care a lovit in personalul din sistemul de invatamant este neacordarea tichetelor de vacantă în anul 2021,

deși, la fel, si acestea, ca si acordarea majorarilor, fuseseră promise de Câțu pe cand nu era inca prim ministru. În ciuda faptului că au salvat turismul în 2020 și că valoarea voucherelor de vacanță se intoarce imediat in economie, pentru că sunt cheltuite doar pe teritoriul Romaniei, in unități clasificate, deci se exclude evaziunea fiscală și, in plus, ar putea fi spijinit un domeniu cheie – turismul, s-a preferat să nu se mai acorde anul acesta.

Alte aspecte, pe principiul toate-s vechi și nouă toate, completează in finalul expunerii de astăzi o fișă de temperatură îngrijorătoare a învățământului românesc: debirocratizarea atât de lăudată de doamna pepsiglas nu s-a produs, se cer, în continuare, situații peste situații, sistemul de raportare al diverselor situații din departamente este greoi și complicat, iar consecintele dezinteresului cronic al guvernanților sunt simțite parcă și mai dureros în aceste vremuri de pandemie.

Deși PRO România nu are așteptări mari din partea acestui guvern, al cărui șef este același individ care spunea în martie 2018 că ”sectorul privat trebuie sa fie principalul obiectiv in Romania, nu învatamantul, nu sanatatea.”, nu poate rămâne indiferent la aceste aspecte.”

Camelia Lepădat, Pro România Dâmbovița

Distribuie acest articol Oficial Media
Share