24/02/2021

Relansarea partidului Pro România – Adrian Țuțuianu

Vicepreședintele Pro România, Adrian Țuțuianu, a prezentat în cadrul conferinței de presă de astăzi, o serie de obiective pe care formațiunea condusă de Victor Ponta și-a propus să le atingă în perioada următoare. Fostul senator a mai spus că este necesară o ”relansare” a partidului, tocmai pentru că a înregistrat o scădere în preferințele electoratului după alegerile parlamentare, dar și pentru a-l pregăti pentru anul 2024.

Declarații pe larg, Adrian Țuțuianu:

  • ”Am avut discuții importante legate de identitatea Pro România, am convenit la nivel central să rămânem un partid de centru stânga, pro european, considerând că mesajele contradictorii au făcut uneori să piardă o bună parte din electorat.
  • Pro România trebuie să-și consolideze dimensiunea europeană, prin asumarea unei agende europene, și să fie ocupată cu teme importante cum ar fi educația, sănătatea, coeziunea socială și teritorială.
  • Ne-am propus să ne adresăm în general clasei de mijloc, atât cât mai există astăzi în România, iar disparitățile mari de la nivel național, între regiuni și diferite categorii sociale, reprezintă sursa acumulării de frustrări în rândul oamenilor și de aici poRelziționarea către partide politice care vin cu mesaje antisistem și nu îndeplinesc nimic important.
  • Dorim să ne adresăm persoanelor care au mici afaceri, să sprijinim persoanele cu venituri medii și mici.
  • Suntem alături de cei din sistemul bugetar, nu de prostiile din sistemul bugetar și de toți cei care așteaptă un mesaj de stânga pro european pe care nu-l regăsesc astăzi la alte partide politice.

Citește și:

Cosmin Bozieru a declarat: Aroganță și ignoranță totală din partea unor oameni care confundă Primăria Târgoviște cu propiul S.R.L.

Camelia Lepădat: Educația primește cel mai mic procent, în jur de 2,5%, cel mai mic buget din ultimii 30 de ani


O preocupare de bază va fi cea legată de mediul rural

  • Dincolo de lucrurile care s-au făcut acolo, trebuie să constatăm că mediul rural din România este mult rămas în urmă. Există disparități importante care afectează dispariția pe termen lung a celor care trăiesc aici. Un exemplu este ceea ce se întâmplă în învățământ – foarte mulți copii nu au acces la educație și credem că și aici există o sursă importantă de oameni care ar putea să vină alături de noi.
  • 1 milion de alegători din zona rurală au fost mai puțin prezenți la alegerile parlamentare, față de alegerile locale, lucru care ar trebui să dea de gândit tuturor partidelor politice.

Ne propunem să construim un proiect politic care să aibă în vedere relansarea României și o comunicare importantă pe ceea ce înseamnă planul național de relansare și reziliență, ar fi benefică și pentru noi ca și partid dar și pentru cetățenii din România care ar trebui să înțeleagă acest mecanism.

Ne-am propus să organizăm anual conferințe tematice pe chestiuni care interesează populația României, să fim foarte apropiați de ceea ce înseamnă sindicate. Viața sindicală din România este grav afectată de măsuri care s-au luat în ultimii 10 ani. Nu mai avem contracte colective de muncă la nivel de ramură, ceea ce îi face pe diverși proprietari de afaceri să trateze cu foarte mare indiferență problemele sociale ale oamenilor. Salariul minim pe ramură reprezenta un criteriu care nu se putea scădea niciodată.

Sunt foarte mulți tineri care lucrează în sistemul privat și care sunt în acest moment exploatați cu 10-12 ore de muncă în companii multinaționale.

Este nevoie de modernizarea administrației publice

Pe 16 februarie 2021 s-au împlinit 53 de ani de la legea privind reorganizarea administrativ teritorială a României, de când am renunțat la sistemul sovietic de organizare administrativă cu raioane, regiuni și a revenit la modelul tradițional cu județe, comune, orașe și orașe cu statut de municipiu.

S-a dovedit că decizia luată în urmă cu 53 de ani a permis relansarea economică a unor zone din țară. Este momentul să gândim la viitor, adică o reorganizare administrativ teritorială pe care Pro România a mai susținut-o, revenirea la un sistem cu 15 județe, astăzi avem 40, ceea ce înseamnă foarte mult. Sunt unități administrativ teritoriale mici fără forță de dezvoltare. Este nevoie să reducem numărul de localități. (Ex. În județul Arad există o comună cu 100 de locuitori).

Este nevoie să reorganizăm la 1500 de localități față de 3300 cum este acum. Exemple de bună practică, Polonia o țară cu 40 de milioane de locuitori, s-a reorganizat administrativ în urmă cu 10 ani în 16 voievodate. Fiecare voievodat are între 1 și 5 milioane de locuitori, rezultatul a fost acela că Polonia a reușit, dintre țările foste comuniste, să aibă cel mai ridicat grad de absorbție a fondurilor europene și un ritm de dezvoltare foarte important.

Polonia este printre puținele state care nu s-a împrumutat la FMI, pentru că a știut să ia acești bani europeni. Albania are 60 de unități adminisrativ teritoriale, o țară mică, cu 3 milioane de locuitori, dar care a reușit să facă pași importanți în direcția modernizării. Nu i-am auzit pe cei de la putere să mai comunice ceva legat de organizarea administrativ teritorială a României.„

Imagini din conferința de presă și alte subiecte dezbătute astăzi:


 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share