Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

După suspendarea vizelor, România primește încă o lovitură: Comisia Europeană suspendă fondurile PNRR din cauza reformei pensiilor speciale

Comisia Europeană a anunțat activarea procedurii de suspendare a plății pentru o parte din fondurile solicitate de România prin cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Această măsură vine în contextul în care, șase dintre cele 74 de jaloane și ținte incluse în cerere, nu au fost îndeplinite, printre care și jalonul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. În baza Regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană activează procedura de suspendare a plății, ceea ce înseamnă că, România va primi doar o parte din cele două miliarde de euro aferente celei de-a treia cereri. Restul sumei va fi blocat temporar până la remedierea deficiențelor.

Potrivit Comisiei, jalonul 215 — „intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” nu este îndeplinit. Acesta se adaugă altor cinci jaloane nefinalizate legate de: investiții în infrastructura feroviară, dezvoltarea rețelelor de metrou în București și Cluj-Napoca, reforme în managementul bazat pe performanță în transporturi și guvernanța corporativă a companiilor de stat din energie.

Comitetul Economic și Financiar (CEF) al UE are patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia va lua o decizie oficială privind plata.

Dacă evaluarea actuală va fi menținută, suma corespunzătoare jaloanelor neîndeplinite va fi suspendată, urmând ca România să aibă la dispoziție șase luni pentru a le îndeplini. După expirarea acestui termen, Comisia va reevalua progresele. Dacă va considera că jaloanele au fost îndeplinite în mod satisfăcător, va debloca fondurile suspendate.

A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.

Printre măsurile din prezenta cerere de plată se numără:

Reforma pieței energiei electrice: În prezent, este în vigoare un nou cadru legislativ pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie. Aceasta elimină barierele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și stabilește noi standarde pentru eficiența energetică și instrumentele financiare ecologice.

Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi: O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu și mai transparent pentru microîntreprinderi.

Investiții în eficiența clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea în vederea eficienței energetice și renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde în granturi și 14,9 miliarde în împrumuturi. Fondurile sunt condiționate de realizarea unor reforme ambițioase și de investiții cu impact sistemic.