Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Hrănirea urșilor este interzisă! Primele 10 panouri de avertizare au fost instalate pe TRANSFĂGĂRĂȘAN

Ursul brun este o veritabilă comoară a faunei din Carpați. Prezența lui dovedește un echilibru natural în pădurile României și este semnul unui ecosistem viabil și sănătos.

Cea mai mare parte din aportul de hrană este format din vegetale, ciuperci, fructe de pădure și rădăcini suculete. Ursul nu va refuza însă să devoreze carcasa unui animal, uneori poate mânca resturile ierbivorelor vânate de lup sau râs și poate cu ușurință să prindă rozătoare, inclusiv iepuri, și mănâncă cu plăcere orice fel de ouă.

Este deci foarte important de știut că ursul nu are nevoie de hrana pe care o poate primi sau lua de la oameni. Organismul și adaptarea la mediu, plus oferta de hrană din pădure este îndestulătoare pentru el.

În zonele frecventate de oameni, ursul devine dependent de hrana pe care o obține fără efort. De fiecare dată când va primi mâncare de la oameni, comportamentul de „cerșetor” se va accentua, iar în final va deveni dominant. Un alt element nefast care duce la pierderea autonomiei este natura alimentelor pe care le primește. Ursul nu ar trebui să mănânce pâine, biscuiți, pufuleți, chipsuri și nici resturi de vegetale, carne gătită sau dulciuri. Gustul bun al acestora contribuie major la formarea noilor deprinderi, iar ursul se va îndepărta de pădure și de stilul normal de viață și va alege să trăiască printre oameni, ceea ce va duce la inevitabile conflicte.

Omul face un rău major ursului pe care-l ademenește cu hrană fie pentru a fi imortalizat într-o poză „eveniment” pentru rețelele sociale, fie că este „întreținut” conștient de proprietarii de pensiuni, care tolerează accesul ursului la resturi alimentare, ca să fie o atracție în plus pentru turiști.

Nu întâmplător prezența urșilor cerșetori este un fapt comun în zonele turistice cum sunt Transfăgărășanul, Valea Prahovei, dar și cele din județele Vrancea, Neamț și Suceava, ca să amintim doar pe cele mai des pomeninte de mass-media, pentru evenimente unde ursul carpatin este personajul principal.

Acum, pe Transfăgărășan au fost montate primele panouri de avertizare.

”Prin aceste panouri, participanţii la trafic sunt înştiinţaţi că hrănirea urşilor cerşetori este interzisă, dar şi periculoasă. În prezent, cei care hrănesc urşii riscă amendă de până la 1.500 de lei, dar, dacă o plătesc în 48 de ore, nu scot din buzunar mai mult de 200 de lei, de aceea, pentru a descuraja și mai mult această practică, luăm în calcul modificarea legislaţiei, astfel încât cei care nu respectă legea să fie amendaţi mult mai drastic. Vizitele urşilor cerşetori pe Transfăgărăşan au devenit deja o problemă gravă, nu doar pentru că sunt o ameninţare pentru turiştii care aleg să-i hrănească, ci şi pentru traficul rutier” a precizat ministrul Mircea Fechet.

O altă măsură care previne interacțiunea cu urșii pe Transfăgărășan este relocarea acestora

Prefectura Argeș a început acest proces de pe 11 septembrie, primele animale capturate urmând a fi o ursoaică agresivă și puiul ei, ce vor ajunge în Sanctuarul de la Zărnești.

„Am instalat cușca pentru capturarea unei ursoaice cu pui și relocarea acesteia la Sanctuarul din Zărnești. Ne asigurăm în acest fel că urșii nu vor mai reprezenta un pericol pentru cei care se deplasează pe Transfăgărășan. Am spus și repet, siguranța oamenilor este prioritară. Cred că și șansa urșilor depinde în mare măsură de comportamentul nostru. Să nu uităm că un urs hrănit este un urs condamnat la moarte!” a mai adăugat Mircea Fechet.

ȘTIAȚI CĂ?

În mod normal, urșii fac tot posibilul să evite contactul cu oameni și nu intră în ariile locuite decât dacă sunt atrași acolo de ceva.

Persoanele ce trăiesc în apropierea teritoriilor locuite de ursi trebuie să se asigure că aceștia nu au acces la gunoi sau mâncare pe stradă.

Orice interacțiune între un om și un animal sălbatic e riscantă.

Daca ursul va reacționa violent, atunci șansele sale de supraviețuire scad considerabil. Daca ursul nu poate fi relocat și învățat să nu mai caute hrana din partea oamenilor, atunci va fi împuscat.

Un mamifer excepțional

Ursul este un mamifer impresionat. Musculatura este foarte puternică și-i permite să alerge mai repede decât un cal, se poate cățăra ca o pisică, își poate utiliza cu abilitate membrele din față, se ridică fără efort pe picioarele din spate. Mai mult, are o capacitate excepțională de adaptare, dar și prin una senzorială cu totul remarcabilă.

Văzul, auzul și mirosul sunt excelente. Aude vocea umană de la 300 de metri și-i simte mirosul și la 40 de ore după ce acesta a trecut. Simțul olfactiv al ursului este arma secretă vitală pentru apărare și atac și calea prin care poate depista surse de hrană. Și știe exact și ce va mânca, doar după miros.

Un proverb american descrie perfect această capacitate olfactivă superioară și spune: „Un ac de pin a căzut în pădure. Vulturul l-a văzut, căprioara l-a auzit și ursul l-a mirosit”.

sursa: transfagarasan.travel