Mihai Răzvan Ungureanu posibil ambasador al României la Curtea Regală Britanică

Fostul șef al Guvernului și al SIE, vehiculat pentru postul de ambasador al României la Curtea Regală Britanică, a subliniat constant nevoia unei NATO mai orientate spre Flancul Estic, pledând pentru o alianță transatlantică consolidată în fața amenințărilor rusești.

București, 15 noiembrie 2025 – În contextul remanierilor diplomatice anunțate recent de Ministerul Afacerilor Externe, numele lui Mihai Răzvan Ungureanu revine în prim-planul dezbaterilor politice de la București. Fost prim-ministru al României (2012), ministru de Externe (2010-2012) și director al Serviciului de Informații Externe (SIE, 2012-2013), Ungureanu este vehiculat ca potențial ambasador al țării noastre la Londra. O nominalizare care ar sublinia nu doar expertiza sa vastă în relații internaționale, ci și viziunea sa fermă privind rolul României în securitatea europeană.

Potrivit surselor din MAE, consultate sub protecția anonimatului, decizia ar putea fi oficializată în săptămânile următoare, în cadrul unui pachet mai amplu de schimbări la reprezentanțele diplomatice românești din state cheie ale UE și NATO. „Ungureanu este un profil ideal pentru relația bilaterală cu Marea Britanie post-Brexit. Experiența sa în gestionarea crizelor internaționale și cunoștințele profunde despre dinamica Alianței Nord-Atlantice îl fac un candidat convingător”, a declarat unul dintre diplomați.

Mihai Răzvan Ungureanu evenimente politice și de curs istoric, de neegalat pentru România

În anul 2005, Mihai Răzvan Ungureanu avea funcția de Ministru al Afacerilor Externe al României. A fost numit în această poziție la 29 decembrie 2004 (în guvernul Tăriceanu I, Alianța D.A. PNL-PD). A rămas ministru de Externe până în martie 2007 (când a fost înlocuit de Călin Popescu-Tăriceanu însuși, care a preluat interimatul).

Intrarea României în Uniunea Europeană a fost oficial confirmată și „semnată” în 2005.

La 25 aprilie 2005, Mihai Răzvan Ungureanu (ca ministru de Externe) a semnat Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană la Abația Neumünster din Luxemburg, alături de Bulgaria. Acesta a fost momentul istoric în care România a devenit oficial stat cu aderare confirmată la UE (aderarea efectivă a avut loc la 1 ianuarie 2007).

Este considerat evenimentul politic de neegalat al anului 2005 și unul dintre cele mai importante din istoria post-decembristă a României. Practic, sub mandatul său de ministru de Externe s-a încheiat negocierea și s-a semnat actul prin care România a intrat în Uniunea Europeană.

Tot în 2005 Mihai Răzvan Ungureanu a avut mai multe întâlniri oficiale cu secretarul de stat american Condoleezza Rice, iar una dintre ele a fost extrem de mediatizată și cu impact strategic major.

Întâlnirea-cheie: 7 decembrie 2005, București

Condoleezza Rice a venit în România în cadrul turneului european în care apăra programul CIA de „rendition flights” și închisori secrete. Pe 7 decembrie 2005 a avut loc întâlnirea bilaterală oficială la București între Condoleezza Rice și Mihai Răzvan Ungureanu (ministrul de Externe). Cu acea ocazie, în timpul vizitei, s-a semnat în mod discret Acordul de acces la baza militară Mihail Kogălniceanu și cooperarea în lupta antiteroristă – acord care a deschis calea pentru prezența permanentă a trupelor americane în România (baza de la Kogălniceanu și ulterior Deveselu).

De ce a fost memorabilă întâlnirea Condoleezza Rice – Mihai Răzvan Ungureanu

A fost prima vizită a unui secretar de stat american în România după aderarea la NATO. Presa americană și europeană a numit-o „vizita controversată” din cauza subiectului închisorilor CIA.

Pentru România, întâlnirea Rice–Ungureanu a marcat practic începutul Parteneriatului Strategic real cu SUA și transformarea țării într-un pilon al Flancului Estic al NATO.

Puțini din cei care știau -că poate mulți au uitat-, dar îi datorăm enorm de mult lui Mihai Răzvan Ungureanu. În calitatea mea de cronicar și aceea de susținător, mă bucur că am fost acolo undeva și atunci în 2005 și mai târziu (chiar și zece ani mai târziu) alături de MRU. A fost unul dintre oamenii politici (nu politicieni) care nu m-au dezamăgit niciodată.

Citește mai mult:

15 ani de colaborare militară româno- americană

O carieră marcată de angajament atlanticist

Mihai Răzvan Ungureanu, născut în 1968 la Iași, și-a construit o traiectorie politică impresionantă, marcată de poziții ferme în favoarea integrării euro-atlantice a României. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, el a debutat în politică ca deputat PD-L în 2004, devenind ulterior un voce influentă în dezbaterile privind securitatea regională. Ca ministru de Externe, Ungureanu a gestionat aderarea României la Schengen și a consolidat parteneriatul strategic cu SUA, subliniind importanța prezenței militare americane pe teritoriul național.

Mandatul său ca prim-ministru, deși scurt (februarie – mai 2012), a fost dominat de reforme economice și de o orientare clară spre Vest, în ciuda tensiunilor interne care au dus la căderea guvernului său. Ulterior, ca șef al SIE, el a accentuat amenințările hibride venite dinspre Est, pledând pentru o cooperare mai strânsă cu serviciile de informații aliate.

Viziune strategică: NATO spre Est, pentru o Europă sigură

Una dintre temele recurente în discursul lui Ungureanu rămâne reorientarea strategică a NATO. Încă din iunie 2025, cu o zi înainte de Summitul Alianței de la Haga, el a publicat un eseu în care pleda pentru „realinierea coloanei vertebrale strategice a Alianței de-a lungul unei noi axe nord-sud – de la Finlanda, prin țările baltice și Polonia, până în România și Bulgaria, și, în mod ideal, incluzând Turcia”. Această propunere vine în contextul escaladării tensiunilor la granițele estice ale Europei, unde România joacă un rol pivotal ca poartă spre Marea Neagră.

„Mutarea centrului de greutate al NATO spre Est nu este o opțiune, ci o necesitate. Flancul Estic nu mai poate fi un apendice al Alianței; trebuie să devină inima sa pulsatorie, pentru a descuraja orice agresiune și a garanta stabilitatea regională„, afirma Ungureanu într-un interviu recent pentru o publicație specializată în apărare. Poziția sa este susținută de analiști care văd în el un arhitect al unei Românii mai asertive pe scena internațională, capabilă să medieze între Bruxelles, Washington și Londra.

Criticii săi, în special din tabăra social-democrată, îl acuză de un atlanticism „excesiv”, care ar submina echilibrul european. Totuși, susținătorii săi subliniază că experiența sa ar putea consolida legăturile post-Brexit cu Regatul Unit, un aliat cheie în contracararea influenței ruse în regiune.

Perspective pentru diplomația românească

Dacă nominalizarea se confirmă, Ungureanu ar prelua misiunea la un moment critic: relațiile UE-Marea Britanie rămân tensionate după ieșirea din Uniune, iar securitatea cibernetică și cooperarea în domeniul apărării devin priorități. Ambasada de la Londra, una dintre cele mai importante pentru România, gestionează nu doar comerțul bilateral (peste 5 miliarde de euro anual), ci și sprijinul pentru diaspora românească, estimată la peste 500.000 de cetățeni.

Indiferent de decizia finală, figura lui Mihai Răzvan Ungureanu rămâne un simbol al diplomației active românești. Într-o eră de incertitudini geopolitice, viziunea sa pentru o NATO „est-centrată” ar putea influența nu doar politica externă a țării, ci și dezbaterile globale despre securitate.

Ziua diplomelor pentru particpanții la noua serie a programului postuniversitar “Diplomatic skills for CSDP Missions”, organizat de UVT sub egida Colegiului European de Securitate și Apărare

15 ani de colaborare militară româno- americană

Mihai Razvan Ungureanu ramane in cursa pentru prezidentiale

Cristi Iordache

călător pe la reviste pe la câteva edituri „…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă

Distribuie acest articol Oficial Media