19/01/2021

15 ani de colaborare militară româno- americană

S-au  împlinit 15 ani de la semnarea Acordului de acces privind amplasarea facilităţilor militare americane pe teritoriul României, semnat la București de șefii diplomațiilor americane și române și care a marcat, la acel moment, o etapă importantă în consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, la un an de la aderarea României la NATO.

La 6 decembrie 2005, într-o vizită fulger de trei ore la Bucureşti, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii (SUA), Condoleezza Rice, a semnat alături de omologul său român, Mihai Răzvan Ungureanu, la Palatul Cotroceni acordul parte integrantă a planului de reorganizare a prezenţei militare americane în afara SUA cunoscut sub denumirea de Global Posture Review (GPR).

Acordul de acces” a fost semnat în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu, a prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu şi a altor oficiali români şi americani. Conform documentului, urmau să fie amplasate facilităţi militare americane la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, baza de antrenament Babadag, zonele de antrenament Cincu şi Smârdan. La trei ani de la vizita președintelui George W. Bush la București, secretarul de stat american Condoleezza Rice a subliniat caracterul “istoric” al acordului semnat la Bucureşti, primul de acest gen încheiat de Statele Unite cu o ţară din fostul bloc comunist din Europa de Est. Condoleezza Rice a numit România “cel mai bun aliat al Americii”.

Vizita secretarului de stat american în România a făcut parte dintr-un turneu de cinci zile efectuat în mai multe state europene, printre care Germania şi Ucraina, precum şi la sediul NATO din Bruxelles.

Semnarea, la 6 decembrie 2005, la Bucureşti, a Acordului româno-american privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României, aşa-numitul “Acord de acces”, a stârnit ecouri în presa internaţională, care a remarcat la unison că este vorba despre un document istoric ce consfinţeşte instalarea primelor baze militare americane într-o fostă ţară a Pactului de la Varşovia.

La 15 ani distanță de la acel moment, România și Statele Unite continuă dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral, România găzduind o prezență militară americană prin intermediul sistemului antirachetă al NATO de la Deveselu, dar și al bazelor militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Luna trecută,  Comitetul Executiv Româno-American, co-prezidat de Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană, au discutat despre îmbunătățirea cooperării bilaterale pe timpul desfășurării activităților curente în interiorul Bazei Militare de la Deveselu care găzduiește sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, dar și extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii.

Anterior, la 8 octombrie, la Washington,a foii de parcurs dedicat cooperări la nivelul Aparării 2020-2030   de ministrul român al apărării naționale și de secretarul american al apărării a urmat unor evoluții concrete pe linia colaborării militare între România și SUA. În ultimele luni, România a primit vizitele mai multor generali de top ai armatei americane , toate având ca element de greutate rolul României în asigurarea securității flancului estic al NATO și la Marea Neagră.

Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod D. Wolters, a apreciat că România are un rol cheie pentru Alianța Nord-Atlantică și pentru securitatea din zona Mării Negre, pe toate cele trei componente – terestră, aeriană și maritimă, exemplificând prin rolul important al Brigăzii Multinaționale în cadrul eforturilor Alianței de întărire a părții de sud a flancului estic, prin misiunile navale din Marea Neagră și prin cele de poliție aeriană.

Mai mult, la o lună distanță de la semnarea acordului pentru apărare, România și SUA au organizat la Baza Mihail Kogălniceanu și la Capu Midia un exercițiu militar bilateral, Rapid Falcon, primul de acest fel la care forțele americane au participat cu sisteme de apărare HIMARS, cu care vor fi dotate și Forțele Terestre Române. Cât privește extinderea bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, acestea sunt formulate ca obiective strategice și în Strategia Națională de Apărare a Țării.

De altfel, secretarul Forțelor Navale a SUA,a vizitat săptămâna trecuta baza de la Mihail Kogălniceanu.

Generalul Tod D. Wolters a fost al treilea militar american de rang înalt care a vizitat România în mai puțin de o lună, după vizita din data de 7 august a şefului Forţelor Terestre ale Armatei SUA, generalul James C. McConville, şi a şefului Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa, general-locotenent Christopher G. Cavoli. Cei doi generali au efectuat o vizită la București la o săptămână distanță după anunțul Pentagonului de relocare a trupelor din Germania.

În luna mai a acestui an,  Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a cerut miercuri încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Potrivit  propunerii  de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

BILLS-116hr6395eas

Investiția americanilor  de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

 SUA și România vor marca anul viitor împlinirea a zece ani de la semnarea acordului privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore pe teritoriul țării noastre.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share