Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Ocuparea permanentă cu treburi, cu munca, ne atașează tot mai mult de valorile umane

”A patra poruncă spune că o zi pe săptămână este necesar să te detașezi de tot și să te dedici lui Dumnezeu. Este vorba de faptul că ocuparea permanentă cu treburi, cu munca, ne atașează tot mai mult de valorile umane. Atașamentul dă naștere la dependență și agresivitate, iar agresivitatea interioară atrage după sine neplăceri și boli.

Cum așa? Un om poate lucra intens și totodată să fie bucuros și sănătos, iar altul, care nu este prea încărcat cu munca, dar își face griji foarte mult, se supără, se irită, poate fi grav bolnav. Soluția se află în particularitățile subconștientului. Conștientul nostru este separat de energia universală. De aceea, dacă noi la nivelul minții, a conștientului ne închinăm omului apropiat sau muncii, atunci acest lucru nu este periculos pentru Univers.

Trupul și conștientul nostru nu au dimensiuni universale, dar sufletul are. Când închinarea la ceva începe să pătrundă adânc în suflet, mai bine zis în subconștient, care este componenta principala a sufletului nostru, atunci Universul reacționează instantaneu.

Să ne punem o întrebare: în ce cazuri cuvintele, gândurile și sentimentele noastre, care au legătură cu comportamentul nostru, trec în subconștient?

Regulile de bază sunt foarte simple: în subconștient trece ușor ceea ce este urmat de emoțiile pozitive; ceea ce se confirmă 100%, adică nu provoacă niciun fel de dubii; ceea ce se repetă în permanență și, de asemenea, ceea ce este urmat de o eliberare mare de energie.

Dacă veți munci șapte zile pe săptămână, veți uita de Dumnezeu, pentru că procesul de închinare la muncă, bunăstare vi se va prelungi încontinuu. Orice funcție umană există după principiul sinusoidei, și numai Divinul poate fi permanent și neîntrerupt.

O renunțare periodică la dorințele umane, la comunicarea cu cei apropiați, la toate treburile importante, la plăceri, permite restabilirea legăturii pierdute cu Creatorul, punerea în ordine corectă a priorităților, îndreptarea energiei către scopul principal.

Dacă am interpreta ad litteram a patra poruncă, atunci, sâmbăta ar trebui, pur și simplu, să încetăm să lucrăm. Dar, de fapt, esența zilei de sâmbătă este aceea că omul trebuie să renunțe periodic la toate lucrurile la care se închină temporar și forțat.

Încă un moment important: în subconștient pătrund acele lucruri față de care avem o atitudine de venerație și respect. Frazele și sfaturile părinților, auzite în copilărie, se pot întipări în memorie și pot deveni o îndrumare la acțiune pentru toată viața. O atitudine de venerație față de Dumnezeu ne permite mai ușor și mai repede să restabilim unitatea pierdută cu El….”

S.N. Lazarev

Fragment carte ”EXPERIENȚA SUPRAVIEȚUIRII”

https://lazarevsn.ro/categorie-produs/carti/

https://scoala.lazarevsn.ro/courses/

Citește și: