Nimic nu este mai frumos, mai minunat decât să aduci pe lume un copil. Vă amintiți emoția, ați simțit că zburați, că puteți atinge norii de fericire? Fie că venit pe lume într-un moment planificat cu grijă sau a fost o surpriză odată cu bucuria copilul a mai adus ceva: RESPONSABILITATEA!
Din clipa în care ați rostit cuvintele: vom avea un copil, ați devenit responsabili pentru viața acestuia cu tot ceea ce implică ea.
Povești cu părinți și copii
Acum mulți ani, a venit o mămică să își înscrie fetița la mine în grupă. Avea 2 ani și 7 luni, obrăjori ca merele și ochi însuși albaștri. Când ai 30 de copii în grupă la al 31-le pui firesc întrebarea de ce și-ar aduce o mămică copilul așa de mic la grădiniță. Răspunsul m-a năucit:
– Pentru că este foarte inteligentă, cunoaște numerele și numără până la 100, știe toate literele alfabetului și acum învață să citească.
– Einstein, m-am gândit eu, derulând deja în minte un program individualizat pentru ea.
– Cu deprinderile de igienă nu aveți probleme am afirmat eu.
– Ei…încă avem Pampers și nu prea mănâncă singură.
De ce v-am povestit acest episod și ce legătură are cu responsabilitatea?
Citește și:
Carmen Holban: “Școala trebuie să se facă în școală!”
Responsabilitatea de părinte
Atunci când aduci pe lume un copil trebuie să te informezi, să citești, să îți întrebi părinții și bunicii despre cum este să ai un copil. Trebuie să te informezi despre etapele de dezvoltare ale copilului, despre nevoile generale ale fiecărei vârste, urmând să le afli pe cele specifice ale copilului tău. Este adevărat că fiecare copil este unic, dar el se dezvoltă, cu mici excepții, în niște parametri generali valabili.
Responsabilitate de părinte înseamnă să îi asiguri copilului tău condițiile necesare dezvoltării psiho-fizice la parametri specifici vârstei lui.
Copiii trebuie lăsați să se dezvolte în ritmul lor, nu trebuie obligați să meargă mai repede sau să sară peste etape. Principala grijă a părinților trebuie să fie asigurarea un mediu iubitor, ocrotitor, dar în același timp ghidat de reguli și limite.
Fapte și consecințe
Acordarea celor doi ani pentru îngrijirea copilului sunt o șansă pe care generațiile anterioare nu au avut-o. Știu că scutecele de unică folosință va ușurează munca, dar v-ați gândit cât rău le fac copiilor? Scutecele sunt cauza pentru care copiilor le apare atât de târziu reflexul de a spune că au nevoie de toaletă, reflexul de a „se ține” până ajung la toaletă sau acela de a merge la primele semne la toaletă.
De aceea nu știu nici că trebuie să se spele pe mâini de fiecare dată. Știu că este greu, dar dacă acum 100 de ani se putea, acum de ce nu se poate? (Nu veniți cu argumentul că suntem în secolul XXI).
Apoi cu mâncatul… Acum vreo lună de zile am citit opinia unui antropolog care spunea că oamenii sunt o specie aflată în regres. Argumentele lui? Dentiția devine tot mai slabă pentru că în nebunia noastră o folosim tot mai puțin: pasăm/mixăm mâncarea și o bem cu paiul, nu prea mai mâncăm carne, nu mai roadem oase (nu râdeți), mușchii se atrofiază pentru că ne mișcăm puțin și nu sunt solicitați suficient ca să se tonifice, chimicalele din mâncare ne macină oasele….
Așa-i că are dreptate?
Cum responsabilizezi un copil?
A-l învăța pe copil să mănânce singur, să meargă la toaletă, se se spele pe mâini, înseamnă să îl responsabilizezi, înseamnă să îi arăți că ai încredere în el, să îi arăți cât de înzestrat este cu puterea de a fi om. Știu că multe din activitățile specifice copilăriei, mai ales a celei timpurii implică riscuri, dar dacă nu se vor lovi cu capul de pragul de sus, copiii nu îl vor vedea niciodată pe cel de jos.
Eu i-am dat fiicei mele foarfeca în mână la doi ani. S-a ciupit, a plâns, dar a doua oară nu a mai băgat degetul între lamele. (A franjurat perdelele și fețele de masă).
A fi copil…
Copiii sunt puternici și receptivi, dar ne intuiesc atât de bine slăbiciunile și învață atât de repede să le speculeze…
Pentru a avea copii ce se vor transforma în oameni responsabili, oameni adevărați, trebuie să îi responsabilizăm de mici.
Iată cele trei porunci ale responsabilității:
1. Asumă-ți responsabilitatea pentru acțiunile tale.
2. Fii responsabil pentru rezultatele tale.
3. Asumă-ți greșelile.
Desigur că responsabilitățile cresc direct proporțional cu vârsta, dar asta înseamnă să trăiești.
atât pentru învățarea rînd pe rînd a responsabilităților ,cât și pentru a trăi plenar , cea mai bună cale este jocul. Cel puțin trei jocuri pe zi pentru educarea responsabilității.JOCUL COMPLIMENTULUI ,vîrsta.2-10 ani.(Cel mai important , cel mai de bază, cel mai pentru toată viața ,focalizarea atenției, interesul ,simțul observației ,dezvoltate prin exercitarea admirației a ceea ce bine și frumos fac și sunt ,ceilalți-jocul complimentelor. )
Dimineața la prima oră ,in cerc, (La treizeci de copii două-trei cercuri concentrice )
Se merge in cerc ,cu mâinile la spate, cu privirea in pământ ,cu pasul larg ,apăsat. (
Poate fi combinat cu jocuri gimnastucă:pasul piticului,pasul uriașului, pasul balerinei,pasul iepurașului,etc)
Educatoarea spune : stop. Copiii se opresc . Educatoarea întreabă : gigel, ce lucru frumos are azi Viorel ? (Până când copii învață jocul, educatoarea întreabă: Gigel, nu e așa ca Viorel are astăzi un zîmbet frumos ? Geta,ai observat ce frumos merge Marin ?etc,și despre îmbrăcăminte,și despre purtare) Întrebarea se repetă de patru ori pentru diferiți ,copii. Pe măsură ce copiii învață jocul ,fiecare își spune părerea despre ce anume are frumos alt copil.Jocul matinal este de Bunădimineața, și durează 10-minute .
Jocul se adaptează și lecției de desen ( vîrsta 2-5 ani) Educatoarea asează foile și câte două culori pentru fiecare copil .(roșu și albastru, oranj și mov,verde și roșu, galben și albastru )educator anunță tema . Copii,desenăm azi , o floare.Educator are o tablă sau o foaie de hârtie. Desenează o floare cât toată tabla sau cât toată hârtia: un cerc .Educatoarea spune : copii alegeți voi o culoare și sa desenam acest cerc.apoi se plimba printre copii, ,pănă când toți au desenat un cerc. Educator spune,sus creionul sa vedem cine a desenat rotundul..educator întreabă : este gata floarea ? Etc ,. La urma se asează copii in cerc ,fiecare cu desenul ,său. Educator întreabă. Sorina, care desen este cel mai frumos .Marin, care desen are albastrul cel mai frumos. Etc.
Jocul se reia după ora prînzlui, înainte de ora somnului, pe tema de educație propusă de educator