Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Rutele cultural turistice oportunitate de dezvoltare a VĂII JIULUI

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului este membru al Acordului Parţial Extins, conform Legii nr. 59/2013, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei.

Având în vedere experiența dobândită și luând în considerare importanța dezvoltării produselor turistice pentru satisfacerea nevoilor, cerințelor, așteptărilor turiștilor și creșterea competitivității sectorului, Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a creat un sistem voluntar de „recunoaștere” a Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate de organizațiile din domeniul turismului/culturii sau de autoritățile publice locale pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural. Rutele Cultural Turistice Naționale trebuie să cuprindă obiective turistice din minimum trei județe, iar cele realizate la nivel regional vor cuprinde obiective turistice din minimum două localități.

Un astfel de demers a făcut și cel care coordonează CNPIT-ul de la Uricani, Sorin, care a realizat o astfel rută, după ani de muncă, documentare, cartografiere și identificarea unor posibile locuri și obiective de vizitat, din Munții Retezat și Vâlcan.

Înființarea și dezvoltarea unor rute cultural-turistice, sau a potecilor turistice tematice și a traseelor de cicloturism, în orașul Uricani se dorește a fi un concept complex prin care să fie îmbinate valorile de patrimoniu turistic, natural, cultural, de artă sau istoric, ce vor duce la dezvoltarea și stimularea dezvoltării economice și sociale locale. Acestei rute ia fost dată și o denumire ” Ruta Ținutul Momârlanilor ”. Promovarea acestor tipuri de rute sunt cuprinse și în noua strategie de dezvoltare a Văi Jiului, pentru că, prin implementarea unor astfel de proiecte, se are în vedere punerea în valoare a obiectivelor culturale, de artă, a moştenirii istorice; dezvoltarea turismului şi stimularea dezvoltării economice şi sociale locale; realizarea unui cadru de cooperare între județele României; dezvoltarea durabilă a localităților străbătute de rute; creșterea circulației turistice în România; promovarea patrimoniului material și imaterial din România pe piețele turistice din Uniunea Europeană și din afara ei; promovarea destinațiilor prin organizarea de evenimente cu participare naţională şi internațională; dezvoltarea relațiilor de colaborare între agenții economici din cadrul unei Rute Cultural Turistice naționale, etc.

Iar de curând, de Ziua Națională a fost lansat și IMNUL MOMÂRLANILOR, pe care îl redăm mai jos și pentru promovare a fost înfințată și o asociație care poartă numele țăranilor locului.

Momârlanii sau țăranii locului, sunt continuatorii din regiunea VĂII JIULUI, a geto-dacilor.

În cultura momârlănească păstrează manifestări păgâne precreştine, cum ar fi îngropatul morţilor în curtea casei, nedeile sau colindul Piţărăilor din Ajunul Crăciunului, o festivitate care pare să îşi aibă originile în perioada dacică, momârlanii au fost receptivi creştinării, fiind foarte apropiaţi de biserică. Momârlanul nul conştient şi mândru de valoarea identităţii sale le îmbracă întotdeauna fără să stea pe gânduri, în portul tradițional, cioareci albi, strâmţi, dnă, cămaşă albă cu linii subţiri colorate, orizontale, brâu lat din piele, opinci din piele, cu vârf ascuţit, sau cizme, în cazul celor mai tineri. Mineritul a apărut în Valea Jiului, să nu uităm, în 1840, și vedem că se și stinge, pe când momârlanii, localnicii erau înainte de acel an și vor rămâne, în continuare, pe aceste meleaguri.

” Aveam nevoie de un brand puternic, atât în turism cât și pentru produsele tradiționale. Dacă vine un turist, ca să dau un exemplu, te întreabă ce poate nca din zonă? Păi, dacă cere din zonă nu pot să-i dau mâncare moldovenească sau cu specific oltenesc, clujean, sau dobrogean. Nu, îi dau mâncare din zonă. Și de unde pot să-i dau? Doar din rețetele momârlanilor. Și atunci, de asta spun, acest brand merge și din punct de vedere turistic și din punct de vedere culinar și din punct de vedere al obiectivelor turistice și pârtii și așa mai departe, toate legate între ele până la urmă și care scot în evidență Valea Jiului. Brandul e gândit bine: urmașii geto-dacilor din Valea Jiului. Pentru că geto-daci au fost și la Orăștie, au fost și în Moldova în zona subcarpatică și în Maramureș sau alte zone, dar și în Valea Jiului, începând de la Câmpu lui Neag și până la Bănița. Și atunci am hotărât să mergem la fiecare primărie, să le lăsăm o cerere prin care noi să spunem că acest brand îl pot folosi toate UAT-urile din Valea Jiului, gratis, după care proiectele să fie aprobate de fiecare consiliu local. Primarii cu care am stat de vorbă deja au fost de acord și eu cred că acest brand va prinde viață. Brandul pe Valea Jiului trebuie să fie unic. Așa cum alții au Țara Hațegului, Țara Oașului, Țara Zarandului și așa mai departe, de ce Valea Jiului, n-ar avea Ținutul Momârlanilor? Și acesta e un adevăr istoric, până la urmă e ținutul momârlanilor aici. Pe asta m-am și bazat, pe istorie, nu pe povești și nu știu ce. Când au venit aici la mină să lucreze prima dată, aici au întâlnit localnici, numiți momârlani. Să mai dau un exemplu: nu știu câți știu, în 1964 în Pasul Vâlcan a fost descoperit Zeul Ares, Zeul Războiului, statuetă din secolul III î.Hr.. Apoi, atâtea vestigii cu monede antice găsite la intrarea în Lupeni, Vulcan, Petroșani, Petrila. Ce vreți mai mult, că avem Cetatea Băniței de lângă Peștera Bolii care datează din secolul II î.Hr.? O cetate nepusă deocamdată în valoare dar care există. Noi trebuie să ne arătăm cu încredere și mândrie și rădăcinile. Ele sunt nenumărate, iar momârlanii sunt cei care aici au fost de când lumea, oameni ce își păstrează tradițiile, portul, obiceiurile, lucruri ce trebuie puse în valoare. Un brand necesar și fără de care turismul Văii Jiului ar fi mult mai sărac. Până la urmă, trebuie să fim fericiți că avem cu ce ne mândri din trecut, că avem istorie, că avem ce prezenta și că putem face în aceste locuri naturale extraordinare și încărcate de istorie un turism adevărat” a ținut să spună și unul dintre susținătorii înființării Ținutului Momârlanilor, Emil Părău.