Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Spectacolul și cartea ”Brâncuși, dragostea mea ” ajunge și la Timișoara

Fundația Culturală ARTMEDIA aduce în fața iubitorilor de teatru un spectacol care vine în completarea expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale”.

Dacă prin expoziție, curatoarea acesteia, Doina Lemny, își propune să ilustreze particularitatea artistului, care a reușit să creeze forme pure, eliberate de orice influență și diferitele etape ale parcursului artistic al sculptorului, spectacolul „Brâncuși, dragostea mea!” aduce în prim-plan marile iubiri ale lui Brâncuși, cu femeile celebre care i-au fost muze: Margit Pogany, Maria Tănase, Eileen Lane, Peggy Gugenheim, Madame Leonie Ricou, Maria Bonaparte, Cella Delavrancea, Baroneasa Renee Irana Frachon și Milița Petrașcu.

Originea oltenească a celor doi ( Maria Tănase și Brâncuși) a fost unul dintre lucrurile care i-a unit. Erau din acelaşi aluat sau, mai bine zis, din aceeaşi piatră. Probabil de aceea a fost o dragoste cu scântei și poate unică. “Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră! tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu… Auzi? Mă-nţelegi?”, îi spunea sculptorul, Mariei, la începuturile relaţiei.

”Era jumătate țăran deștept, jumătate zeu. Un bărbat extraordinar, scund și cu barbă, cu niște ochi negri și o privire ascuțită. Mă făcea foarte fericită, dar, din păcate, devenise posesiv și își dorea să îi dedic tot timpul”, avea să povestească Peggy despre relația cu Brâncuși.

Moștenitoarea unui adevărat imperiu imobiliar în Monte Carlo, Marie Bonaparte, soția prințului George al Greciei și al Danemarcei, a fost acaparată de magia lui Constantin Brâncuși. Ea a fost model pentru opera „Prințesa X”, expusă pentru prima dată în anul 1919, la Paris. l-a părăsit pe român, pentru o relație de lungă durată cu Sigmund Freud.

Lizica Codreanu este cea care aduce Orientul în Europa. În 1938, muza lui Brâncuși fondează prima școală de yoga de pe bătrânul continent. În mijlocul Parisului, pe Rue d’Anjou nr.9, la un sfert de ceas de atelierul dragului ei sculptor.

Asistentul ei, un italian pe nume Lucentini, descrie melanjul de practici pe care-l preda Lizica la ea în studio: „o teorie bazată pe principiile din hatha yoga, din gimnastica suedeză, din acupunctura chinezească, din posturile egiptene inspirate de obiectele de artă expuse în cabinet, din practicile ţiganilor, cunoscute de doamna Codreanu din România natală, şi din principiile dansului modern.” Eliade ia aminte la inovația compatrioatei și o citează uluit în scrierile lui. Ducele și ducesa de Windsor, Coco Chanel, Grace de Monaco și Olivia Havilland sunt doar câteva din numele sonore care-i trec pragul, în căutarea unui refugiu. Toți își găsesc alinarea în ideile Lizicăi. În perioada 1945-1971, însoțindu-se de colaboratori avizați, Codreanu mai pune o cărămidă în zidul terapiilor complementare: inițiază o tehnică de relaxare prin masarea coloanei vertebrale cu talpa piciorului, spre a înlătura oboseala fizică și pozițiile incorecte ale corpului, și totul pe fond muzical. Intuiți corect – prin aceasta, pe Lizica o considerăm și fondatoarea art-terapiei, tehnică atât de cerută la ora actuală. A fost dansatoarea cu prenume de copil poznaș, cea mai remarcabilă femeie din pleiada românilor de la Paris. „Cea mai cea”, vorba târgujienilor, că tot i-a fost muză lui Brâncuși. Și prietenă bună. Cea mai bună prietenă a sculptorului, cred unii.

Constantin Brâncuși nu a fost căsătorit și spunea că ”dragostea e o escrocherie” Ceea ce nu l-a împiedicat să se îndrăgostească de multe ori și, câteodată, chiar să fie suprins, după cum îi spune lui Vera Moore, la mijlocul anilor 30 : ”mă simt ca la prima iubire. Și credeam că m-am vindecat pentru totdeauna”.

Fiind întrebat ce a realizat în viață, marele gorjan a spus: Am facut pasi pe nisipul Eternității….iar spre sfârșitul vieții, fiind conștient de geniul său, a scris: Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup, mă aflu printre lucrurile esențiale….

Cartea care stă la baza spectacolului, semnată de actrița Claudia Motea, a fost tradusă și publicată deja în zece limbi și își propune să facă mai accesibile, unui public foarte larg, aspecte din viața și opera marelui artist, un important simbol al culturii românești.

„În cartea sa, Brâncuși, dragostea mea!, Claudia Motea ne poartă cu pasiune, cumințenie și zbor măiastru prin „dragostile” îmblânzitorului pietrei, vindecându-ne sufletul. Eros, filos și agape reprezintă temeiul creației lui Brâncuși… Așa au evoluat iubirile și operele marelui artist. Claudia Motea își așterne gândurile pe hârtie, cu aceeași dragoste cu care maestrul Brâncuși dăltuia piatra.” spune despre cartea care stă la baza spectacolului, doamna Ileana Vlăduț, strănepoata sculptorului Constantin Brâncuși.

După lansările din Franța, Elveția, Bulgaria, Republica Moldova, Belgia, Spania, China și recent, America, cartea va fi lansată oficial și la Timișoara, marți, 3 octombrie 2023, de la ora 12.00, la Muzeul Național de Artă, în prezența unor personalități culturale de prestigiu invitate de artistă și a reprezentaților Companiei Libris Brașov, urmând ca această carte să-și continue drumul în India și Japonia.

Iar în spectacolul „Brâncuși, dragostea mea!” actrița Claudia Motea – care dă dovadă de o mare versatilitate, talent și dăruire – interpretează toate cele nouă personaje feminine și face o performanță artistică de excepție, prin întruparea acestor personalități complexe și diverse. Regia acestui spectacol fascinant, care evocă adevăratele povești de iubire din viața marelui artist, trăite în atelierul său din Montparnasse, este semnată de Beatrice Rancea, costume Beatrice Lianda Dinu. Actorul Marius Bodochi este cel care îi dă glas maestrului Brâncuși, iar la pian va cânta Egizia Soare.