PNRR structurat pe șase piloni de bază

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual, menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă. Regulamentul a fost aprobat la nivel european pe 12 februarie 2021. Acest mecanism e construit pe o logică diferită de fondurile de coeziune, fiind bazat doar pe rezultatele obținute la finalul perioadei de implementare. Astfel, statele membre își stabilesc în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență reformele și investițiile pe care le vor realiza până la finalul anului 2026.

În cadrul acestui fond, s-a propus o alocare standardizată pentru fiecare tip de UAT, inclusiv comune, orașe (mici și mari, separat) și municipii. UAT-urile vor putea apoi să aleagă dintr-o categorie de investiții creată în baza priorităților PNRR, în special tranziția verde și digitală. Se vor propune investiții pentru domeniul touristic, mergând pe direcția de dezvoltare a turismului de destinație și asigurarea sustenabilității turismului intern.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat, în cadrul unei dezbateri organizate în Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaților, un document de poziție privind stadiul și componentele Planului Național de Redresare și Reziliență.  Documentul detaliază cele 33 de componente care acoperă toți cei  șase  piloni ai PNRR, potrivit structurii stabilite prin regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, adoptat de Parlamentul European și Consiliu la data de 12 februarie a.c.

„Fiecare plan de reziliență trebuie să aibă un echilibru între investiții și reforme, nu vorbim doar despre o listă de proiecte de investiții prin care acoperim reformele. Ne raportăm în special la reformele care apar în recomandările de țară din Semestrul European, dar mai avem discuții cu ministerele de linie în această perioadă, care vor include și alte reforme necesare”, a declarat  ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

mrr

Acesta a subliniat că există o serie de reforme absolut necesare și sunt discuții avansate cu ceilalți miniștri din Guvern, pentru a include în PNRR, spre exemplu:reforma sistemului de pensii, care să creeze un sistem echitabil și sustenabil, reforma sistemului de salarizare publică pentru a elimina discrepanțele  existente,reforma funcției publice și crearea unui concurs național de admitere în corpul funcționarilor publici,serie de reforme care să vină în ajutorul mediului de afaceri prin debirocratizare reforma companiilor de stat.

Scurtă prezentare a pilonilor PNRR:

 Pilonul 1 – Tranziție verde

Se urmărește o alocare semnificativă pe zona de mediu înconjurător – respectiv apă, păduri și deșeuri – logica de intervenție fiind finanțarea domeniilor neacoperite de fondurile structurale sau completarea investițiilor deja făcute dar care nu-și ating parametrii de acces (creșterea accesului populației la apa curentă și canalizare construite din fonduri structurale). O componentă distinctă este Fondul pentru Valul Renovării, abordare conformă cu strategia UE și recomandat în Regulament ca domeniu de intervenție predilect. Dat fiind specificul seismic al României, propunem crearea unui pachet integrat de renovare a clădirilor vechi atât prin reabilitarea seismică cât și cea energetică.

Pilonul 2 – Transformare digitală

În acest pilon sunt avute în vedere: i) creșterea interoperabilității serviciilor publice digitale și optimizarea operațiunilor guvernamentale în beneficiul cetățenilor – vom urmări implementarea principiului că cetățenii nu mai trebuie să care hârtii cu informații de la o instituție la alta. Fondurile vor fi condiționate de interconectarea bazelor de date și sistemelor informatice ii) susținerea reformei fiscale prin digitalizarea ANAF care să contribuie la creșterea conformării fiscale voluntare, și reducerii poverii administrative iii) digitalizarea în domenii sectoriale importante precum educația, sănătatea, justiția sau munca iv) intervenții vizând extinderea rețelelor de bandă largă, broadband și 5G sunt de asemenea incluse în acest pilon.

 Pilonul 3 – Creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă

Vom avea o abordare nouă și inovativă, utilizând o serie de instrumente financiare cu implicarea instituțiilor financiare internaționale. Obiectivul urmărit este stimularea mediului de afaceri românesc și asigurarea accesului la finanțare rapid și ieftin pentru companiile private, generând un efect de multiplicare cu impact puternic pozitiv asupra economiei. Am început deja negocierile cu grupul Băncii Europene de Investiții pentru operaționalizarea acestor instrumente și sperăm să avem o propunere matură în timp util. Avantajul acestei abordări: antreprenorii vor interacționa cu bănci private, care vor primi garanții de portofoliu din partea statului.8 De asemenea, ne asumăm o serie de reforme importante pentru debirocratizarea administrației care să vină în ajutorul mediului de afaceri și o reformă a companiilor de stat. Alte componente importante se referă la promovarea învățământului dual, cercetare, dezvoltare și inovare, infrastructură de distribuție a gazului natural în combinație cu hidrogenul și suport pentru industriile creative. Nu în ultimul rând, acest pilon include și investițiile în transportul rutier, inclusiv diverse sectoare de autostrăzi cu o alocare foarte consistentă. România propune de departe cea mai mare alocare financiară pentru sectorul de transport rutier dintre toate statele membre.

 Pilonul 4 – Coeziune socială și teritorială

Ca să facem predictibil efortul autoritățile locale în cadrul PNRR, am propus un fond de reziliență pentru UAT-uri pe care îl vom administra împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. În cadrul acestui fond, vom propune o alocare standardizată pentru fiecare tip de UAT, inclusiv comune, orașe (mici și mari, separat) și municipii. UAT-urile vor putea apoi să aleagă dintr-o categorie de investiții creată în baza priorităților PNRR, în special tranziția verde și digitală. Tot aici vom propune investiții pentru domeniul turistic mergând pe direcția de dezvoltare a turismului de destinație și asigurarea sustenabilității turismului intern.

Pilonul 5 – Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională

În domeniul sănătății vom include accesul la servicii de sănătate, o cerință recurentă în rapoartele Comisiei. Vom crea o linie de finanțare pentru infrastructură spitalicească, cu alocare semnificativă. Aspectele orizontale vizând modernizarea administrației publice și întărirea capacității instituționale completează intervențiile privind susținerea formalizării muncii sau instituirea fondului destinat inițiativelor promovate de organizații ale societății civile.

Pilonul 6 – Politici pentru generația următoare copii și tineri

Aici vor fi promovate măsuri de reformă și investiții care vizează reducerea abandonului școlar (una din cele mai semnificative probleme din sistemul de educație cu efecte devastatoare asupra dezvoltării viitoare a societății românești), măsuri în domeniul tineretului și sportului sau abordări coerente de politică publică printr-un Program Național pentru Creșe.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media