Catinca Roman: Am dus pe picioare zeci de ani o depresie ascunsă, am mascat-o și față de mine!

Catinca Roman a vorbit într-un interviu, în emisiunea ”La Măruță”, despre problemele personale pe care le-a întâmpinat de-a lungul vieții, cu precădere cele din ultima perioadă în care s-a luptat să supraviețuiască unei depresii.

Am adus în atenția publică aceste declarații, tocmai pentru că există extrem de multe familii în România cu același gen de conflicte, dar care, din păcate, nu ajung niciodată la soluționare. Bolile, suferințele grele, îi ajung din urmă pe cei care trăiesc astfel de povești. Poate că genul acesta de mărturisiri publice va oferi oglinda necesară, recunoașterea problemelor în care oamenii se află și declanșarea curajului de a pune capăt, de a ieși din suferințele care îi macină de ani de zile.

Catinca Roman (55 de ani) este fiica Mioarei Roman din prima căsnicie, cea cu Iosif Zilahy. Cei doi s-au despărțit, însă, atunci când ea avea doar opt luni.

După șase ani, mama ei, Mioara Georgescu, și-a refăcut viața și a devenit soția lui Petre Roman.

Catinca Roman: Am dus pe picioare zeci de ani o depresie ascunsă, am mascat-o și față de mine

”Am făcut un burnout (n.r. Sindromul de burnout este rezultatul stresului cronic sau al stresului gestionat necorespunzator, fiind caracterizat prin instalarea epuizarii si scaderea performantei) foarte grav. Au fost luni în care îmi era greu să mă ridic din pat și să merg la baie, nici vorbă de ieșit din casă. Mi-am dat seama în ce stare sunt și am apelat la un ajutor de specialitate.
Cred că am dus pe picioare niste zeci de ani o depresie ascunsă, pe care am mascat-o și față de mine foarte bine, iar în momentul în care mi s-a declanșat, a fost septembrie 2022 când a murit tata. Oricum eu deja de un an, doi, trăgeam de mine foarte tare. Aveam cele mai negre gânduri. Am luat tratament medicamentos câteva luni, apoi încet-încet l-am scos și m-am reapucat de sport.
Există mai multe explicații: un fond genetic, apoi stresul cotidian repetat, traume din copilărie. Mama cu Petre Roman au avut o relație destul de tumultoasă, de la început până la sfârșit.

Mi-au rămas în minte certurile lor și o tensiune permanentă în casă. Mi-a lipsit manifestarea dragostei. Nu-mi aduc aminte niciodată să se fi pronunțat aceste cuvinte: Te iubesc, mi-e dor de tine, la noi în familie. Copiii au nevoie de aceste vorbe, contribuie la stima de sine, extrem de mult. Eu atunci mă simțeam neiubită.

Citește și:

Gabor Mate: ”Oamenii trebuie să se trezească, să fie conștienți de traumele lor, de stres, de problemele în care trăiesc”

Mi-am dorit în mod special o soră. Din păcate relația noastră nu a fost una bună. Am considerat-o mult mai fragilă pe sora mea (Oana Roman), deși aparent nu pare, este o mască. Este o persoană extrem de sensibilă, prea sensibilă și și-a pus această mască de ”eu pot să fac, eu sunt cea mai puternică”, și este doar un tipar pe care îl duce mai departe, din păcate.
Am vrut să o protejez. Îmi pare rău pentru că am putea avea o relație mai bună. Am încercat să fac pași către ea. Dar și-a pus o carapace. Cred că ea este încă foarte dependentă de ce spun ceilalți, asta legat de stima de sine. Am vorbit cu ea acum câteva luni, nu ne-am mai văzut de aproape un an. Regretul meu este că nu reușesc să construiesc o relație cu nepoata mea pe care o iubesc foarte tare.

Despre relația cu mama

Mama nu este într-o stare bună, are o boală neurodegenerativă și nu cred că mai are foarte mult conceptul de timp, că e azi, sau mâine, sau peste un an, nu-și mai dă seama de lucrurile astea. Din momentul divorțului de Petre Roman, foarte mulți ani, am stat în aceeași casă și eu mi-am asumat tot ce însemna cheltuieli, datorii cu care am fost lăsate, starea foarte proastă emoțională a mamei. Eu eram mamă singură, aveam un job foarte solicitant, lucram 12-14 ore pe zi în televiziune și presă. Nu prea am văzut-o pe sora mea pe acalo și cred că în viață la un moment dat poți să faci cu rândul.
Mama însemană foarte mult pentru mine, cu toate că nu am avut o relație apropiată, nu s-a creat acea legătură, deloc. Nu am o explicație. O iubesc și o respect, și in momentul în care nu va mai fi, voi suferi foarte tare, însă nu există acea conexiune.
Mă așteptam la această boală a ei. Pentru că a avut o viață extrem de grea, din multe puncte de vedere, pentru că s-a consumat foarte mult, a fost supusă la șocuri, stresuri, cred că nu este ușor ca femeie să fii aruncată la gunoi după 34 de ani de căsătorie. Am văzut-o de atunci, tristă și supărată, știam că n-o să treacă, i se vedea în priviri, orice ar fi făcut. Modul în care am încercat să trag de ea, să iasă din stările alea, nu a mai dorit efectiv…

Citește și:

Gabor Mate: Copilul are o nevoie disperată de dragoste și acceptare necondiționată

Este foarte dificil să ai o mamă depresivă, toată viața a fost. Nici nu a fost luată în serios și nici nu s-a tratat așa cum ar fi trebuit, adică la un specialist. Petre Roman nu a ajutat-o și de aici și supărarea mea și indiferența mea față de el.

Catinca Roman: Noi toți am fost orbiți de personajul fermecător în aparență, deștept cu adevărat, cultivat, și nu ne-am dat seama că acolo există o lipsă de empatie care se apropie de patologic.

Foarte mult timp nu am acceptat să mă căsătoresc, tocmai din ce vedeam acasă. Am avut o teamă de abandon. Deși eram adult când au divorțat, nu era foarte prezent, nu era implicat cu adevărat.

Relația cu tatăl biologic

Înclinația spre artă o am de la el. Mă simțeam mai bine în familia lui, mai ales că el cu soția lui au avut o relație extrem de armonioasă, ceea ce nu vedeam la mama și Petre Roman. Tata îmi spunea că mă iubește, mă îmbrățișa. Când a murit, brusc, m-am simțit singură pe lume. Până nu demult mă trezeam ziua că vreau să-l sun, acum s-a mai atenuat suferința. Dar îl am în mine și asta este cel mai important.

Citește și:

Gabor Mate: Pentru copii e chinuitor să fie ei înșiși, dacă mediul din jur nu-i vede, nu-i aude, nu-i acceptă și nu-i prețuiește exact așa cum sunt

Motivele de retragere din lumea modei

Am fost dezamagită de tot ce însemnă acest mediu, inclusiv de oameni. La ultima prezentare pe care am avut-o, unde a fost plin, nu a venit niciun coleg de breaslă, deși i-am invitat.. Botezatu, Răzvan Ciobanu, Adina Buzatu..E un mediu extrem de superficial unde prieteniile serioase și adevărate se leagă foarte greu. Totul funcționează pe bisericuțe. Pentru mine e mai important să leg prietenii și legături reale. Dacă nu le joci jocul, nu faci parte din el, dar poate fi foarte periculos dacă îl joci și dacă nu stai foarte bine cu psihicul, te poate dărâma foarte tare. Poți să fii foarte sus în timp scurt și din aceleași motive să cazi foarte repede, și atunci dispari, devii invizibil pentru toată lumea.

A trebuit permanent să suport apelativul de ”fata lui…”, și acum la fel, când este un articol în presă despre noi. A fost o piatră de moară și m-a deranjat foarte mult.

Am fost acuzată de furt de multe ori. Eram într-un anturaj foarte ciudat atunci. Am aflat ulterior că mare parte din ei dădeau tot felul de articole la ziare. Mi-au dispărut și mie din casă bani, lucruri, pe vremea aia nu țineam cont de astea. Am trecut de perioada când voiam haine de brand. Nu am avut economii, am perioade când afacerea nu merge bine, când am fost bolnavă nu am putut să lucrez. M-au ajutat și prietenii, am încercat să mă descurc.
Eu nu sunt dependentă de bani, dacă am 5 lei sau 5000 de lei în buzunar, lucrul ăsta nu-mi shimbă starea.

Anturajele
Am încercat și drogurile, dar am reușit să mă opresc la timp. Sunt ceva foarte rău. Trăim ceva îngrozitor, apropo de droguri. Îmi este teamă și pentru fiica mea, mai ales că merge în anturaje destul de mondene.”

Ascultă și interviul pentru mai multe detalii.

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/

Distribuie acest articol Oficial Media