Când mama mea a fost diagnosticată în 1981 cu cancer la ficat în fază terminală, medicii au spus că mai are câteva săptămâni de trăit, că nu mai au ce să facă.
Medicii fac tot ce pot ca să ajute oamenii, dar uneori ei chiar nu mai pot face nimic din punct de vedere al profesiei lor. Și când medicii le spun că nu mai pot face nimic, că nu mai există nicio șansă de salvare, cei mai mulți oameni își pierd orice speranță, se dau bătuți, cred 100% veștile proaste date de specialist.
În cazul mamei, medicii respectivi erau specialiști în domeniu, aveau multă experiență, erau buni profesioniști și i-au prezentat tatălui lucrurile așa cum le vedeau ei…
Dar asta nu înseamnă că tu trebuie să renunți la orice speranță, să accepți că acela este finalul. Respectă oamenii, respectă părerea specialiștilor, dar nu uita că mai există cineva a cărui părere contează cel mai mult: Dumnezeu. Și Dumnezeu poate face miracole.
În ziua respectivă, tatăl meu, care era devastat de vestea dată de medici, a adus-o pe mama acasă. Primul lucru pe care l-au făcut când au ajuns acasă a fost să îngenuncheze amândoi și să se roage.
Nu s-a rugat doar mama, având credință de nezdruncinat în Dumnezeu, nu s-a rugat doar tata, având credința de nezdruncinat că mama se poate vindeca – s-au rugat împreună. Ei doi au decis atunci, stând în genunchi, că mama se va vindeca și și-au promis că nu se vor lăsa descurajați. S-au pus de acord că nu își vor pierde credința că ea se va face bine, cu ajutorul lui Dumnezeu.
Erau o mulțime dintre persoanele apropiate care nu credeau că mama va supraviețui, pentru că ea arăta foarte rău, era într-o stare foarte proastă. Și nu era vorba de faptul că ar fi fost oameni răi, ci despre faptul că ei credeau în ceea ce vedeau, în ceea ce spuneau specialiștii, în ceea ce au văzut că s-a întâmplat cu alții în cazuri similare.
Îmi amintesc că mama se plimba prin casă și îl întreba des pe tata: „Rămâne valabil ce am stabilit?”, iar el spunea „Da, draga mea, rămâne cum am stabilit”.
Lună după lună, mama mea a început să se simtă din ce în ce mai bine și acum, după 40 de ani, ea este bine, sănătoasă.
Nu este nevoie să găsești mai mulți oameni care să te susțină în acest mod. Este suficient să găsești un singur om care să aibă o asemenea încredere în tine și se vor întâmpla miracole. E nevoie să găsești acel Partener de putere care atunci când vă puneți de acord în privința unui lucru, este capabil să te susțină până la capăt, indiferent cum arată aparențele. (Joel Osteen)
Traducere Mihaela Dan
Citește și:
Te ajutam sa faci bagajul!
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Muzeul Momârlanului din Petroșani un reper pentru VALEA JIULUI
Trauma se transformă în artă și izolarea este înfruntată prin comunicare în proiectul Una din Trei – despre pierderea de sarcină și infertilitate
”Germania aduce contribuții majore la securitatea noastră comună”