Geo Badea a încheiat cu succes expediția siberiană. Singurul român din grup a atins Mont Belukha printre ghețari și pietre, pe varianta sudică, mult mai dificilă!

 Precipitațiile din Altai îngreunează ascensiunea

A treia zi, a fost ceva mai scurta ca distanta, dar aprope la fel de lunga ca timp. Dupa plecarea de la Visotnik, trecem pe la pichetul de frontiera, unde predam pasapoartele ofiterilor si unde suntem intrebati de intentiile noastre. Urmeaza partea mai urata a traseului: traversarea ghetarului si urcarea la Tabara Tomski (3000m). Destul de neplacut, lung, ceata, vant si ploaie.

Ziua a patra este rezervata odihnei, mai mult fortata de precipitatiile abundente.

Ziua a cincea incepe destul de devreme. La 4 dimineata ne echipam sa urcam in ultima tabara situata la 3650m. Continuam in sus pe ghetar pana la baza unui perete de gheata, inalt de 400m, pe care-l urcam pe corzi fixe. Urmeaza traversarea unui platou presarat cu crevase si din nou o urcare abrupta pana la 3650m, ne informează alpinistul târgoviștean.

Geo Badea a încheiat cu succes expediția siberiană

Vineri, 6 iulie 2018, ora 6:30AM, stema municipiului Târgoviște a fluturat la 4506 m altitudine, pe varful Mont Belukha. Geo Badea reușea să atingă unul dintre varfurile -cel mai înalt- muntelui cu același nume.

Ziua a sasea, a fost ziua varfului. Incepem ascensiunea destul de devreme, 1.30AM. Evitam traseul clasic, ceva mai sigur, dar mai ocolitor si mai lipsit de zapada si ne antrenam intr-o ascensiune pe abruptul sudic al Muntelui Belukha, mai riscanta, dar mult mai spectaculosa. Ne facem loc cu emotii pe pantele abrupte printre ghetarii suspendati ai versantului sudic, reusind sa fim aproape sub varf cand mijesc zorile.

Partea finala a varfului am escaladat-o tot pe corzi fixe, urmand sa atingem cota maxima la 6.30AM.

Dupa foto si bucuriile de rigoare ale inaltimilor, urmeaza emotia coborarii, care ne da fiori numai gandindu-ne pe unde am urcat. Dar cu grija si rabdare, metrii au inceput sa scada, unul cate unul si ne-am vazut teferi la 3650m. De aici, lucrurile au inceput sa fie mai simple. Am impachetat si restul de echipament si am inceput coborarea spre taberele inferioare. Dupa alte 3 zile ajungem in Tingur, localitatea cea mai izolata pe care am intalnit-o vreodata si de unde a inceput aventura noastra. Multumim Primariei Municipiului Targoviste pentru sprijin, precum si sponsorilor! Geo Badea