Au mințit guvernanții Comisia Europeană în privința închiderii centralelor pe cărbune?

Oficialii de la  Bruxelles, nu cred că România a închis într-adevăr capacitățile,  pe care și-a asumat că le va închide. 

Comisia Europeană cere autorităților de la București să vină cu informații clare, care să arate că aceste centrale, chiar nu vor mai produce energie electrică. Iar dacă nu îi conving, România poate pierde un miliard de euro din PNRR, arată e-nergia.ro.

Bruxelles-ul arată că, în accepțiunea Comisiei, termenul de “închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea.

Comisia Europeană cere României să prezinte un document emis de operatorul de transport și sistem (Transelectrica) potrivit cărora capacitățile pe care le-am declarat închise sunt efectiv deconectate de la rețea. Asta pentru că noi, în unele cazuri, am transmis doar că am redus licența la zero MW. Termocentrala de la Paroșeni trebuie să-și reducă și ea capacitatea de producție.

                                    Ținta 119: Dezafectarea capacității de producție pe bază de cărbune/lignit/huilă

” Din dovezile prezentate, reiese că România susține că a atins ținta prin dezafectarea a 695 MW de capacitate pe bază de cărbune (respectiv Iași 2, Turceni 7, Ișalnița 7) și prin reducerea (derating) a 360 MW în cadrul licenței de producere pentru mai multe centrale pe cărbune (respectiv Craiova 1 și 2, Paroșeni, Govora 3 și 4, Rovinari 4 și 5, Turceni 5).

Cu toate acestea, descrierea țintei se referă explicit la dezafectarea capacităților – retragerea licenței și deconectarea de la rețea.

Pentru ca reducerea capacității în baza licenței să fie considerată ca îndeplinire a țintei, aceasta ar trebui să aibă un efect structural echivalent cu dezafectarea.

În acest context, vă rugăm să explicați în special:

-prevederea de reglementare în baza căreia capacitatea redusă este considerată legal ca fiind retrasă permanent;

-modul în care reducerea capacității în cadrul licenței existente modifică capacitatea autorizată, având în vedere că licența rămâne valabilă și în vigoare;

-dacă reducerea capacității implică o modificare permanentă a capacității autorizate sau reprezintă o ajustare operațională reversibilă, supusă unor modificări ulterioare;

-ce bariere juridice și mecanisme tehnice, dacă există, împiedică producătorul pe bază de cărbune să crească/recalifice ulterior capacitatea în baza aceleiași licențe;

-dacă capacitatea redusă va rămâne conectată fizic la rețea și, dacă da, cum se împacă acest lucru cu deconectarea fizică necesară în cazul dezafectării;

-modul în care operatorul sistemului de transport tratează capacitatea redusă comparativ cu cea dezafectată în scenariile de adecvanță și planificare a rețelei.

Vă rugăm să rețineți că, chiar dacă reducerea capacității în baza licenței ar fi acceptată, aceasta ar putea fi luată în considerare doar în cazuri excepționale și numai dacă sunt demonstrate circumstanțe specifice și justificate corespunzător, deoarece ar constitui o abatere de la un element substanțial al descrierii țintei.

 O astfel de abatere substanțială poate fi luată în considerare doar atunci când contribuie la realizarea integrală a țintei, nu la realizarea parțială.

Vă rugăm să explicați modul în care capacitatea la CE Craiova a fost redusă permanent la 130 MW. Pe baza licenței modificate, se pare că ambele unități păstrează o capacitate instalată de 150 MW și pot funcționa alternativ, în timp ce licența limitează producția netă la maximum 130 MW.

Aceasta sugerează o limitare operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate.

În plus, nu a fost furnizat certificatul operatorului sistemului de transport care confirmă deconectarea permanentă a unei capacități de 170 MW.

Vă rugăm să furnizați aceleași clarificări și dovezi justificative pentru reducerile de capacitate raportate pentru CE Oltenia și Paroșeni, inclusiv confirmarea că respectivele capacități au fost deconectate permanent de la rețea, în conformitate cu cerințele țintei.

Dovezile prezentate privind retragerea licenței de operare pentru Iași 2 (Decizia nr. 2611/11.12.2025 emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) nu indică în mod clar că licența a fost încetată pentru capacitatea relevantă.

Mai degrabă, acestea par să arate că capacitatea autorizată a fost redusă la zero MW.

Vă rugăm să transmiteți dovezi care confirmă că centrala Iași II a avut licența de operare formal încetată. În mod similar, scrisoarea operatorului sistemului de transport nu confirmă că respectivele capacități au fost deconectate permanent de la rețea, în conformitate cu cerințele țintei.

Vă rugăm să transmiteți dovezile relevante. Vă rugăm să confirmați că niciuna dintre capacitățile dezafectate anterior în cadrul țintelor T113 și T115 nu a fost reautorizată și/sau repornită.

De asemenea, vă rugăm să transmiteți dovezi că Govora 3, 4, 5 și 6, precum și Iași 1, Drobeta, Timișoara Sud și Motru au fost închise și că licența acestora a fost retrasă”  se arată în scrisoarea Comisiei Europene, adresată Ministerului Energiei.

   Dacă jalonul 119 din PNRR este considerat neîndeplinit, plata europeană poate fi suspendată

Guvernul României trebuie să transmită urgent dovezile cerute de Comisia Europeană.  România se află acum într-o situație dificilă: dacă închide definitiv centralele, apare riscul social și energetic, iar  dacă nu le închide, apare riscul financiar major de a pierde banii europeni, necesari celor două bazine carbonifere Gorj și Valea Jiului, care vizează și programul de TRANZIȚIE JUSTĂ, pierderea fondurilor europene pentru construirea parcurilor fotovoltaice, programele de reconversie profesională, și dezvoltarea altor proiecte de infrastructură locală.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media