”Producția de cărbune este una energofagă, este una care poluează”

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, la Bruxelles, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen, în cadrul unei conferințe de presă, că este esențial ca România să respecte jaloanele și angajamentele asumate prin PNRR.

În cursul vizitei, premierul a avut întrevederi  și cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, comisar pentru Drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire şi cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare.

Printre obiectivele și reformele stabilite în PNRR sunt vizate eliminarea treptată  a centralelor electrice pe  huilă și lignit până în anul 2032  și creșterea capacității de producere a  energiei din surse regenerabile.

La nivelul Comisiei Europene vor fi analizate solicitările României, în vederea adoptării deciziei finale privind cererile de plată 3 și 4, urmând să transmită un răspuns, în prima parte a lunii martie.

”Avem în curs o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro, care este o sumă destul de importantă, pentru a cărei închidere trebuie să clarificăm două jaloane importante, este vorba de jalonul care ţine de pensiile pentru magistraţi şi de jalonul de decarbonizare.

Asta pentru că producţia pe cărbune este una energofagă, este una care poluează şi datorită certificatelor de carbon este astăzi ineficientă şi datorită formării preţului pe piaţa de energie zilnic, practic creşte preţul energiei datorită modului marginal în care se formează acest preţ şi înlocuirea acestor centrale pe cărbune energofage cu alte centrale, centrale pe gaz, de exemplu, centrale pe panouri fotovoltaice sau alte surse de energie.

Din păcate, datorită faptului că nu s-a reuşit acest lucru, suntem în situaţia în care la termenele asumate nu am redus această capacitate de producţie pe cărbune şi să o înlocuim cu altceva, dar în termeni real nici nu putem de pe o zi pe alta, să facem acest lucru”, a declarat Ilie Bolojan.

Ministerul Energiei și-a asumat o lege a decarbonizării, care urmărește să închidă definitiv și ireversibil toate capacitățile energetice ale României pe bază de cărbune, pentru a ne conforma Green Deal. Urmare a restrângerii activităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și de extracție a lignitului și a huilei necesare, are în vedere și  reducerea numărului de personal prin ieșirea la pensie și/sau a concedierilor colective.

O parte a personalului disponibilizat va putea fi absorbit de activitățile de punere în siguranță a exploatărilor miniere și ecologizare a terenurilor.

Disponibilizările de personal ca urmare a închiderii definitive și ireversibile a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă și a carierelor și minelor aferente au impact asupra ratei de ocupare a forței de muncă și asupra ratei șomajului.

Alocarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor Lonea şi Lupeni confirmă că  implementarea planului european „Green Deal” va  continua în România, fapt demonstrat însuși de premier (vezi declarația de mai sus).

”Pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare și suntem într-o fază avansată cu Comisia Europeană pentru a închide acest jalon și nu avem decât două direcții strategice: sau încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului în așa fel încât, să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm anual milioane de lei subvenții pentru a funcționa lucrurile acolo, fie dacă aceste lucruri nu vor fi făcute din cauza costurilor foarte mari, va trebui să renunțăm la producția pe cărbune”,  spunea toamna trecută,  premierul Ilie Bolojan într-o conferință de presă.

În ultimii ani, România și-a asumat ferm obiectivele europene privind decarbonizarea și tranziția către un sistem energetic mai curat.

                                                                          Și planul de restructurare al CEO continuă

În decembrie 2025, România a notificat un plan de restructurare modificat, prin care ajutorul de restructurare era majorat de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro şi se prelungea perioada de restructurare cu trei ani, până la sfârşitul anului 2029.

Declanșarea unei investigații aprofundate de către Comisia Europeană reprezintă o etapă procedurală normală în procesul de evaluare a planului de restructurare modificat, notificat de România pentru Complexul Energetic Oltenia.

Modificările propuse în planul de restructurare modificat au fost determinate de factori obiectivi și externi, în special întârzieri în implementarea noilor capacități pe gaze naturale și parcuri fotovoltaice, precum și de contextul geopolitic actual, care a generat presiuni suplimentare asupra securității energetice. Complexul Energetic Oltenia colaborează cu autoritățile române și cu Comisia Europenă pentru a furniza toate informațiile necesare clarificării aspectelor vizate prin procesul de investigație și  rămâne un actor esențial în asigurarea stabilității sistemului energetic național. Compania contribuie la menținerea echilibrului energetic în România și are un rol important în susținerea securității aprovizionării în regiune, în actualul context geopolitic.

”În ultimii ani, România și-a asumat ferm obiectivele europene privind decarbonizarea și tranziția către un sistem energetic mai curat. Cu toate acestea, realitățile pieței de energie națională arată că procesul este departe de a fi finalizat, iar infrastructura necesară pentru înlocuirea surselor clasice de energie cu unele regenerabile sau mai puțin poluante este încă în dezvoltare” au transmis și reprezentanții Ministerului Energiei.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media