Wolfgang Kubicki: Organele statului au devenit actori manipulatori ai crizei pandemice

Într-un editorial publicat în cotidianul Die Welt, vicepresedintele Parlamentului german, Wolfgang Kubicki (FDP), atrage atenţia asupra stării grave a democratiei dupa aproape doi ani de pandemie. El critică masurile restrictive abuzive care au distrus coeziunea sociala si increderea oamenilor în stat şi spune că Germania se afşă într-o fază critică a statului de drept.

În acest context, vremea pandemiei, acesti aproape doi ani marcati de incalcari grave ale drepturilor fundamentale, cu restrictii ale libertatilor pe care Republica Federala nu le-a cunoscut niciodata sub aceasta forma, imi este greu de suportat personal. Întrucat am avut norocul sa traiesc in pace si libertate in aceasta tara minunata timp de aproape sapte decenii, nu ma pot obisnui si nu ma voi obisnui cu ideea ca in aceasta perioada de pandemie starea de urgenta ar putea crea situatii care sa rezulte intr-o permanenta ”noua normalitate”. Am fost foarte multumit de vechea normalitate. Eu sustin ca trebuie sa revenim la aceasta stare cat mai curand posibil.

Este destul de evident ca nu sunt singurul care este foarte ingrijorat de situatia actuala. Numarul tot mai mare de proteste ne arata cat de adanca este diviziunea in societatea noastra. Deci da, cu siguranta vor fi o multime de ciudati si de extremisti pe strazi. Dar a clasifica orice rebeliune impotriva reglementarilor de stat ca emanand din dreapta radicala sau reprezentand un pericol pentru public nu ar descrie corect complexitatea nemultumirii sociale. Exista un sentiment tot mai mare de tulburare care se raspandeste in toate straturile societatii. si nu trebuie ignorat sau – si mai rau – denuntat.

Trebuie sa vorbim cu indrazneala despre libertate. Dupa aproape doi ani de pandemie, nu am avut o mare dezbatere sociala despre limitele libertatii individuale si despre cand si cum ar trebui sa intervina statul.

Înaltii reprezentanti ai statului nostru au partea lor de responsabilitate pentru acest declin general al increderii in institutiile noastre. Pentru a sprijini anumite masuri politice la inceputul crizei, ministrii s-au bazat nu numai pe o raspandire controlata a fricii, ci si pe minciuni. Cand la inceput s-a spus gresit ca mastile nu vor oferi o protectie speciala impotriva virusului pentru a nu pune in pericol furnizarea de masti catre spitale, organele statului au devenit actori manipulatori ai crizei, iar declaratiile lor oficiale ar trebui sa fie privite cu prudenta in viitor.

Multi oameni din tara noastra, inclusiv eu, nu si-ar fi putut imagina niciodata ca oficialii statului vor participa la excluderea fatisa si presupus legala a unui segment de populatie. Oricum, multi par sa se fi obisnuit cu ideea ca, odata cu regulile de vaccinare, o decizie cindva optionala privind vaccinarea atrage acum cu stigmatizare sociala. Eu nu vreau sa ma obisnuiesc, desi personal promovez deschis imunizarea.

În aceasta pandemie, putem vedea clar ca demnitatea umana poate fi pusa intre paranteze. Bund-Länder-Runde (intalnire intre toti sefii de guvern ai statelor federate si cancelarul statului federal) de la inceputul lunii decembrie – pe atunci cu cancelarul Merkel – a decis cu mai putin de 17 voturi ca participarea sociala si culturala a persoanelor nevaccinate sa nu mai fie luata in considerare, chiar si cu impact zero. Restaurante, cinematografe, teatre sau magazine – toate acestea sunt acum o zona libera de nevaccinati pe termen nelimitat. „Actul de solidaritate nationala” proclamat in rezolutie a fost orice altceva decat solidaritate. A fost conceput pentru a recompensa oamenii care sunt in favoarea imunizarii si pentru a i educa pe altii. Daca o compari cu definitia Curtii Constitutionale pe care am mentionat-o mai sus, a fost de fapt inuman, pentru ca le refuza oamenilor o participare fundamentala la viata sociala.

Protectia minoritatilor este una dintre marile realizari ale statului de drept. Este infricosator faptul ca apartenenta la o asa-zisa minoritate „rea” face ca acest drept sa fie anulat.

În plus, indoielile cu privire la eficacitatea masurilor decise politic cresc. Celebrul pachet legislativ de masuri restrictive (care a fost foarte laudat de executiv), nu a fost aplicat doar in Germania, ci a avut efecte pana in Elvetia si Austria. În Letonia si Estonia, am vazut in ultimele saptamani ca regimuri de masuri complet diferite au dus la acelasi val de infectari. Potrivit „Indicelui de rigurozitate Covid-19” , Germania se afla pe locul doi cand vine vorba de cele mai dure masuri de izolare din lume – chiar in spatele Fiji si cu mult inaintea Chinei sau Australiei. Cu toate acestea, suntem noi liderii mondiali in lupta impotriva pandemiilor?

În acest context, actualul guvern federal si grupurile parlamentare care il sustin trebuie sa isi faca autocritica si sa se intrebe: vrem sa continuam sa aparam si chiar sa extindem cu toate puterile restrictiile, care de multe ori pur si simplu nu si-au dovedit eficacitatea? (…) Ne aflam intr-o faza critica a statului de drept(…)

Imnul nostru national celebreaza „Unitatea, Justitia si Libertatea”. Sunt foarte ingrijorat de faptul ca multi oameni din Republica Federala nu mai cred ca acestea se mai aplica in tara lor. intrebarea ingrijoratoare ramane asadar: cine sau ce mai tine aceasta tara unita? Iesirea democratica din aceasta situatie dificila trebuie cautata in intensificarea dezbaterii. Sarcina factorilor de decizie este sa gaseasca raspunsuri pentru cei sceptici, pentru cei carora le este frica si pentru cei care isi doresc pur si simplu viata de dinaintea crizei inapoi – o viata care a functionat fara excludere colectiva si defaimare larg raspandita. Democratia reprezentativa trebuie sa tina cont de amploarea preocuparilor si solicitarilor sociale. Ea nu trebuie sa lase extremistii politici si populistii sa raspunda la intrebari jenante.

Şi trebuie sa vorbim cu indrazneala despre libertate. Dupa aproape doi ani de pandemie, nu am avut o mare discutie sociala despre limitele libertatii individuale si cand si cum ar trebui statul sa intervina. În ultimii doi ani, atacurile la adresa libertatii au fost puternice, justificarile executivului slabe. Trebuie sa existe o schimbare de paradigma. A

bordarea guvernului Merkel de a restrange drepturile fundamentale pentru a demonstra capacitatea de a actiona nu trebuie sa mai stea la baza actiunii statului.

Este evident ca libertatea nu este nelimitata, libertatea nelimitata insasi creand amenintari la adresa libertatii si cel mai important, in timpul unei pandemii care ne pune in stransoarea unei boli extrem de contagioase, acestei probleme trebuie sa i se acorde o atentie deosebita. Legea a protejat intotdeauna individul impotriva exercitarii abuzive a libertatii de catre altii.

Starea natiunii este ingrozitoare, dar nu fara speranta. Afirm ca trebuie sa folosim aceasta criza grava pentru a permite triumviratului „unitatii, dreptatii si libertatii” sa redevina legatura unificatoare care a facut tara noastra atat de puternica. Este datoria noastra nationala sa redam fiecaruia dintre aceste trei elemente la gloria lor de odinioara”, a conchis Wolfgang Kubicki.

sursa: cotidianul.ro

Citește și:

Iosefina Pascal mulțumește adevăraților jurnaliști. Scrisoare din duba ”Poliției Gândirii”

Ministrul Rafila vrea certificat verde în ianuarie, altfel își dă demisia

Directorul OMS spune că vaccinurile de rapel sunt folosite pentru a ucide copii – Video

Bombă! Șeful OMS, Tedros Ghebreyesus responsabil de moartea a peste 2,5 milioane de etiopieni

Senatoarea Șoșoacă a lăsat în pielea goală mafioții de la butoane. Și bătuți și cu banii luați!

Anthony Fauci spune că măștile vor fi obligatorii pentru totdeauna

Șase semne care ne arată că ”salvarea” ucide. Virusul care a smintit lumea

Mesajul Generalului Radu Theodoru: Suntem de-o toleranță imbecilă. Românii şi-au făcut istoria şi cu baioneta

BOMBĂ! Raed Arafat – Radu Tudor, o combinație toxică, scrie SRS

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/

Distribuie acest articol Oficial Media