Poiana cu narcise din Valea Neajlovului. Prima floare din Grădina Ghetsimani apărută la Învierea lui Iisus Hristos

Elegante, delicate, emanând adieri seducătoare, narcisele sunt plante foarte valoroase. Erau folosite încă din Antichitate, în diverse scopuri. Romanii au preparat din florile acestor plante unguente deosebit de apreciate nu numai pentru mirosul plăcut pe care-l lăsau pe piele, ci şi pentru proprietăţile antiseptice, calmante şi regeneratoare în cazul ţesuturilor vătămate. Şi întotdeauna au făcut-o cu măsură, ca să aibă şi altă dată.

Arabii le-au utilizat în crearea parfumurilor, uleiul extras din narcise având un miros puternic şi bogat, rememorând mireasma frunzelor verzi, cu note de iasomie şi zambilă, dar în tratamentele împotriva căderii părului.

În Franţa, graţie proprietăţilor sedative şi relaxante, extrasul din florile de narcisă se întrebuinţa pentru tratarea epilepsiei şi isteriei, în vreme ce în China, această floare era şi este încă asociată cu norocul.

Povestirile fabuloase cu caracter sacru, despre eroi legendari, consemnează că denumirea acestei plante ar veni din mitologia greacă, de la numele tânărului Narcissus, care s-ar fi îndrăgostit de propria imagine reflectată în apele unui lac. „Dorind să îşi îmbrăţişeze frumosul chip, a alunecat în apă şi a murit. Pe malul lacului a apărut floarea de narcisă în locul unde a stat Narcissus”, evocă legenda.

Dâmboviţa – Lista rezervaţiilor naturale

Lista rezervaţiilor naturale din judeţ cuprinde: Cheile Tătarului, din Munţii Bucegi (144,3 ha), Izvorul de la Corbii Ciungi (tip floristic şi faunistic), Locul fosilifer de la Vama Strunga (monument al naturii), Orzea — Zănoaga (tip mixt, Moroeni, 841,2 ha), Poiana Crucii (tip floristic, Moroieni), Poiana cu narcise din Valea Neajlovului (Vişina, Petreşti, 15 ha), Peştera Cocora (Valea Horoabei, 307 ha), Plaiul Domnesc (tip paleontologic, Moroeni), Peştera Răteiului (monument al naturii), Rezervaţia Plaiul Hoţilor (tip paleontologic, Moroeni), Turbăria Lăptici (Moroeni, 14,9 ha), Zănoaga — Lucăcilă (tip mixt, Moroeni, 259,4 ha).