Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Agendă comună europeană pentru prevenirea dezastrelor

Trăim într-o nouă etapă a managementului riscurilor de dezastre. În ultimii ani, lumea a fost martora unor temperaturi record și a multor dezastre devastatoare.

Continentul european și țările din vecinătatea sa au fost lovite de valuri de căldură catastrofale, de incendii forestiere, de secete, inundații și cutremure.

Având în vedere că schimbările climatice se produc cu o rapiditate neașteptată, este foarte probabil ca fenomenele meteorologice extreme și amenințările la adresa vieții și a mijloacelor de subzistență să se intensifice în viitor.

În plus, deteriorarea situației securității mondiale și convergența altor amenințări și șocuri, inclusiv amenințările la adresa sănătății și amenințările hibride, cutremurele și perturbările infrastructurii critice, prezintă riscuri tot mai mari pentru societatea europeană.

În întreaga Europă există o preocupare crescândă referitoare la anumite riscuri de dezastre. Preocupările legate de riscul de secetă au crescut cel mai mult.

De două ori mai multe state membre ale UE au identificat seceta,  ca fiind un risc relevant în 2020 comparativ cu 2015.

Preocupările au crescut, totodată, în ceea ce privește riscul de accidente nucleare și radiologice, riscurile legate de sănătatea umană, amenințările cibernetice, tsunamiurile și migrația populației, riscurile legate de masa solidă (alunecări de teren, avalanșe, căderi de stânci și surpări), riscuri geopolitice și societale, riscuri legate de transport și riscuri de mediu și chimice.

În prezent, majoritatea țărilor identifică, de asemenea, riscuri de dezastre mai puțin probabile, însă foarte grave, alături de riscurile emergente.

Cele mai frecvent identificate riscuri cu probabilitate redusă de producere și cu impact major sunt riscurile nucleare/radiologice, riscurile industriale și cutremurele, din cauza impacturilor lor potențiale foarte grave.

De asemenea, două treimi din țări identifică riscuri emergente (amenințări sau pericole nou identificate sau riscuri cunoscute care se preconizează că se vor agrava în timp).

Riscurile emergente raportate cel mai frecvent sunt fenomenele meteorologice extreme, inundațiile, incendiile forestiere, pandemiile, riscurile politice și geopolitice, riscurile cibernetice și perturbările infrastructurii critice.

Apariția unui anumit risc poate reflecta intensificarea anumitor factori determinanți, de exemplu în legătură cu schimbările climatice sau cu creșterea vulnerabilităților.

Totodată, aceasta poate reflecta schimbările de la nivelul percepțiilor asupra riscurilor și al abordărilor în materie de evaluare a riscurilor.

În plus, este important să acordăm atenție riscurilor identificate doar de câteva țări.

De exemplu, câteva țări identifică furtunile solare, care ar putea cauza perturbări majore ale sistemelor informatice, precum și anumite riscuri de mediu și chimice, cum ar fi noile specii invazive și pierderea biodiversității.

                                            Pentru a înțelege viitorul, trebuie să cunoaștem trecutul 

Practicile naționale de colectare a datelor privind consecințele dezastrelor din trecut nu sunt sistematice și sunt foarte incomplete.

Identificarea timpurie a dezastrelor iminente este esențială pentru reducerea consecințelor negative. Majoritatea statelor membre și a statelor participante raportează că dispun de sisteme specifice. Cu toate acestea, doar în jur de jumătate din țările care identifică anumite riscuri ca fiind relevante raportează existența unor sisteme de alertă timpurie pentru riscurile respective.

Investițiile în managementul riscurilor de dezastre necesită o finanțare adecvată. Este nevoie de finanțe publice naționale solide pentru a asigura atât răspunsul la efectele tot mai puternice al schimbărilor climatice, cât și redresarea în urma acestora, precum și de măsuri de pregătire, prevenire și adaptare la schimbările climatice.

Obiectivele U.E.  în materie de reziliență la dezastre, adoptate în februarie 2023, sporesc mizele acțiunilor de prevenire a dezastrelor și de gestionare a riscurilor la nivelul UE și la nivel național și stabilesc o agendă comună ambițioasă pentru viitor.

În conformitate cu acțiunile prevăzute în Comunicarea privind obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre, prezentul raport a identificat o serie de acțiuni și recomandări complementare care sunt necesare pentru atingerea acestor obiective în țările UCPM. Obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre reprezintă o contribuție concretă din partea comunității de protecție civilă la consolidarea rezilienței noastre globale la dezastre în Europa. Statele membre și statele participante sunt invitate să ia măsuri pentru a pune în aplicare aceste obiective și a înregistra progrese în vederea atingerii lor, inclusiv în contextul diferitelor activități prevăzute la articolul 6.

Pagubele provocate de evenimente catastrofale cresc foarte mult, însă capacitatea noastră globală de a absorbi și de a ne redresa în urma unor astfel de șocuri este limitată.

Prin urmare, este nevoie de creșterea numărului și a calității investițiilor pentru prevenire în cadrul unei „abordări la nivelul întregii UE”.

Pe măsură ce peisajul riscurilor de dezastre continuă să evolueze și ne confruntăm cu consecințele schimbărilor climatice, Comisia Europeană  va depune eforturi neîntrerupte,  pentru a consolida și mai mult reziliența UE la riscurile viitoare.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share