EXPLOZIV: ”România nu are asigurată independența energetică”

După ce au închis, vândut și distrus jumatate din unitățile de producție a energiei din resurse convenționale,  Curtea de Conturi a PREZENTAT ,  în 50 de pagini,  dezastrul ACTUAL din energie. 

“Eu am anunțat de mai multe ori că România s-a grăbit să închidă minele și termocentralele! A negociat prost, pentru că termenul stabilit era 2023! Am vrut să fim premianții clasei și acum suntem repetenți! Amânarea folosirii cărbunelui este o necesitate și România ar fi stat bine la acest capitol, dacă nu se grăbea!” spunea în 2022 și europarlamentarul Maria Grapini.

România și-a atins obiectivul privind ponderea energiei produse din surse regenerabile (SRE) în consumul final brut de energie, depășind la acest indicator media țărilor Uniunii Europene, însă a înregistrat acest rezultat pe fondul diminuării masive a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și hidrocarburi, nu ca urmare a creșteri semnificative a puterii instalate în capacități din surse hidroenergetice, eoliene și solare. În consecință, pentru a redobândi independența energetică, pierdută începând cu anul 2019, sunt necesare investiții consistente în realizarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile (energie ”verde”) și în dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție.

Curtea de Conturi a României a efectuat o misiune de audit al performanței privind Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice. Auditul desfășurat în ultimii doi ani (2022-2023) la Ministerul Energiei  a vizat perioada 2017-2022 și a urmărit evaluarea gradului în care a fost asigurată independența energetică din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor/strategiilor elaborate de Minister, precum și analiza evoluției prețului energiei electrice în contextul tranziției energetice.

Sinteza_AP_Energie

În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producției producției de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităților de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune și -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW).

Pe fondul reducerii producției interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanței comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care prețurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacțiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul. Existența unor prețuri medii ponderate superioare pentru activitatea de import față de cele de export poate fi explicată prin efectuarea operațiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul piețelor este înregistrat un excedent, cu precădere în situația în care există un excedent de energie regenerabilă (zile însorite și vânt puternic), iar a operațiunilor de import în situațiile în care la nivel național este înregistrat un consum ridicat față de producția internă. O astfel de situație scoate în evidență necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent și să o elibereze la momentul creșterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singură astfel de capacitate licențiată (7,4 MW). Auditul a constatat faptul că diminuarea investițiilor programate la nivelul operatorilor din sectorul producției de energie electrică și înregistrarea unui grad redus de realizare al programelor de investiții (între 5,48% și 51,25%) a condus la neasigurarea independenței energetice. La nivelul operatorilor aflați sub autoritatea Ministerului Energiei au fost puse în funcțiune, în intervalul auditat, capacități de producere a energiei electrice cu o putere instalată de numai 15,56 MW.

Obiectivul privind creșterea puterii instalate în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, stabilit pentru anul 2022 conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030 (+ 1.816 MW), nu a fost atins decât în proporție de 0,64%.

România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității  la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc și în ceea ce privește raportarea prețului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27.

Nu în ultimul rând, auditul a constatat că România nu are încă aprobată o Strategie energetică națională, document fundamental prin care să fie stabilite obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu şi lung și modalităţile de realizare a acestora.

Strategia de valorificare și promovare a surselor regenerabile de energie nu a fost actualizată, nefiind stabilite obiective și acțiuni de promovare a surselor regenerabile de energie (SRE) pe termen mediu și lung, precum și potenţialul tehnic, economic şi ecologic pentru fiecare tip de resursă.  La nivel național nu a fost elaborată politica energetică, document prin care să fie urmărite direcțiile stabilite prin strategia energetică, în baza Programelor de guvernare.

România a înregistrat, în anul 2021, o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie, de 23,60%, cu 1,82 puncte procentuale peste media realizată la nivelul Uniunii Europene, dar în scădere cu 0,88 puncte procentuale față de nivelul
înregistrat în anul 2020.
Obiectivul stabilit prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru anul 2022 privind creșterea puterii instalate în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile (+ 1.816 MW), nu a fost atins decât în proporție de 0,64%, nerealizarea acestuia având un efect negativ asupra nivelului producției de energie electrică din SRE și asupra asigurării independenței energetice.  Deși prin Programele de guvernare, la operatorii economici la care statul este acționar unic/ majoritar, a fost prevăzută punerea în funcțiune de noi capacități având o putere instalată de peste 4.900 MW, a fost pusă în funcțiune o singură capacitate de producere
cu o putere de doar 3 MW (0,06%).

În acest context, este necesară elaborarea și corelarea tuturor documentelor strategice, stabilirea obiectivelor prioritare raportat la necesitățile sistemului energetic și monitorizarea eficientă a evoluțiilor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor. Pentru asigurarea independenței energetice, Sistemul energetic național are nevoie de investiții susținute în noi capacități de producere, precum și de corelarea evoluției acestora cu dezvoltarea rețelelor de distribuție și transport.

Printre aspectele pozitive remarcate cu prilejul auditului se numără faptul că România a înregistrat o ponderea a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 24,48% în anul 2020, peste ținta (24%) asumată prin Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile.

De asemenea, auditul a evidențiat politica de tranzacționare derulată la nivelul Hidroelectrica SA pentru consumatorii casnici, care pentru anul 2022 a stabilit prețul energiei active la 0,25 lei/kWh, precum și creșterea capacității de producere a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile de energie la scară mică aparținând prosumatorilor . În ceea ce privește acest ultim aspect, la data de 01.06.2023 erau înregistrați un număr de 70.840 prosumatori, fiind instalate capacități cu o putere totală de 866,8 MW.

În cadrul auditului, Curtea de Conturi a României a transmis Ministerului Energiei o serie de recomandări, cu scopul creșterii performanțelor înregistrate în cadrul activităților desfășurate în sectorul energiei electrice, dintre care enumerăm: 

• urgentarea demersurilor pentru aprobarea Strategiei Energetice Naționale și elaborarea politicii energetice; 
• elaborarea de programe și planuri de acțiune în sectorul energiei electrice, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea activităților de stocare a energiei electrice;
• analiza programelor de investiții la nivelul operatorilor economici aflați sub autoritatea Ministerului Energiei, în vederea prioritizării proiectelor de investiții din sectorul energiei electrice, precum și urmărirea implementării acestora;
• promovarea de acțiuni care să conducă la eliminarea decalajului între retragerea din exploatare a unor capacități de producere a energiei electrice și punerea în funcțiune de noi capacități de producere, astfel încât cererea de energie electrică să fie asigurată din producția internă.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media