Guvernul a aprobat zilele trecute hotărârea care completează şi modifică Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului – context, viziune şi obiective pentru perioada 2019-2029
”Se aprobă planul de acţiune pentru implementarea strategiei de ecoturism şi, de asemenea, modificarea criteriilor de recunoaştere a destinaţiilor ecoturistice. Scopul strategiei şi al planului de acţiune al acesteia este de a promova ecoturismul, ca formă principală de turism în cadrul destinaţiilor în care natura şi cultura locală ocupă un loc central şi creşterea rolului pe care ecoturismul îl joacă în dezvoltarea economică a acestor areale şi în prosperitatea populaţiei locale”, se arată în comunicatul guvernului.
Afirmarea valorilor naturale și culturale ale României, prin crearea și promovarea unei rețele de destinaţii ecoturistice cu notorietate pe plan național și internațional, vor contribui la îmbunătăţirea vieţii comunităţilor locale și la conservarea resurselor naturale şi culturale locale. România are un capital natural deosebit de variat. Datorită condiţiilor fizico-geografice, care includ munţi, câmpii, reţele hidrografice majore, zone umede şi unul din cele mai frumoase sisteme de deltă (Delta Dunării),
România este singura ţară de pe continent pe teritoriul căreia sunt prezente cinci din cele nouă regiuni biogeografice ale Uniunii Europene (continentală – 53% din suprafața țării, alpină – 23%, stepică – 17%, panonică – 6% şi pontică – 1%).
Ţara noastră are o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii și o diversitate și valoare ridicată a peisajelor (păduri, chei, peşteri, munţi, ape, zone rurale etc.). Pe teritoriul țării se află peste jumătate din suprafața Munților Carpați, una dintre cele mai importante ecoregiuni europene, cursul inferior al Dunării (1.075 km între Baziaș și Sulina), precum și Delta Dunării, cea mai importantă zonă umedă din Europa, adăpostind peste 3.000 de perechi de pelicani, reprezentând peste 80% din efectivul european.
România este una dintre puținele țări europene ce încă deține păduri virgine (circa 77% din totalul celor rămase în regiunea Carpatică și are și un potenţial speologic bogat – peste 10.000 de peşteri (locul III în Europa), unele cu valoare ştiinţifică sau estetică deosebită, având statut de monumente ale naturii sau rezervaţii – Gheţarul Scărişoara, Urşilor, Topolniţa, Cetăţile Ponorului, Meziad etc.
Se remarcă existenţa unor importante populaţii de carnivore mari: lupi, urşi bruni şi râşi. Acestea reprezintă aproximativ jumătate din efectivele existente la nivel european (cu excepția Rusiei), iar acest fapt reprezintă un simbol al vieţii sălbatice şi al habitatelor naturale din România.
O bună parte din teritoriul naţional este acoperită de Reţeaua comunitară de arii naturale protejate, recunoscută și ca Rețeaua Natura 2000, reprezentată de 606 situri Natura 2000, dintre care: 171 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), 224 Situri de Importanță Comunitară (SCI) şi 211 Arii Speciale de Conservare (SAC), care, cumulat cu celelalte categorii de arii naturale protejate, acoperă aproximativ 23% din suprafața țării.
O importanță mare o au și ariile naturale protejate de interes internațional. Astfel, ar trebui menționate: cele două Rezervații ale Biosferei (Delta Dunării și Pietrosul Rodnei); siturile naturale incluse în Lista Patrimoniului Natural Universal UNESCO (Delta Dunării, Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei); singurul geoparc din România inclus în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor și în Rețeaua Globală a Geoparcurilor UNESCO (Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului); 20 situri Ramsar – zone umede de importanţă internaţională.
Cele 30 de arii naturale protejate majore (rezervații ale biosferei, parcuri naționale, parcuri naturale) dețin în total 29 de centre de vizitare şi 54 de centre/puncte de informare.
Centrele de vizitare au atât rol turistic, cât și educativ, și includ, de obicei, spaţii expoziţionale, puncte de informare turistică, săli de conferinţe, birouri de administrare a parcului şi spaţii de cazare.
Alături de cadrul natural, spaţiul românesc beneficiază şi de un spațiu rural autentic și de un potenţial etnografic şi folcloric de mare originalitate. Această zestre spirituală reprezentată prin valori arhitecturale populare, instalaţii şi tehnici populare, meşteşuguri tradiţionale, folclor şi obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc., la care se adaugă numeroase monumente istorice şi de artă, vestigii arheologice, muzee, amplifică şi completează fericit potenţialul ecoturistic al ţării. Toate acestea fac ca țara noastră să aibă condiţii naturale bune pentru desfășurarea unor activităţi de turism în aer liber: drumeţie, sporturi nautice, observarea faunei şi a păsărilor, turism ecvestru, cicloturism, alpinism etc.
O problemă importantă, cu care se confruntă industria turistică din România, o constituie lipsa cooperării și coordonării între diferiții factori implicați în dezvoltarea și promovarea produselor și destinațiilor turistice. În cele mai multe cazuri, se constată absența unor structuri de management funcționale la nivelul destinațiilor. Până de curând, acest lucru a fost cauzat și de lipsa legislației cu privire la organizaţiile de management al destinaţiilor (OMD).
Acest vid legislativ a fost umplut de Legea nr. 275 din 23 noiembrie 2018 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, în baza căreia se poate înființa un OMD.
Totuși, această lege nu și-a dovedit eficiența, în baza acestui act normativ fiind înființat un singur OMD, cel de la Mangalia.
Acolo unde s-au constotuit anumite structuri de management la nivelul de destinație, care au preluat rolul unui OMD, acestea nu sunt oficial recunoscute și sunt, în general, subfinanțate. În acest scop, una dintre reformele propuse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență o constituie tocmai operaționalizarea acestor structuri. Implementarea acestei reforme constă în adoptarea unui nou cadru legislativ necesar funcționării Organizațiilor de Management al Destinației, lucru realizat prin adoptarea OUG nr. 86/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, dar și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare pentru funcționarea OMD-urilor.
Factorii interesați din domeniu au semnalat totuși lipsa unui sistem de stimulare a rezidenţilor din cadrul parcurilor sau din imediata vecinătate a acestora de a dezvolta mici afaceri și, în special, activităţi şi servicii turistice.
De asemenea, birocraţia, taxele pentru eliberarea de autorizaţii, slaba transparență și abuzurile organelor de control din partea autorităţilor statului (de exemplu cei care răspund de securitate alimentară), fac ca o bună parte din afacerile mici din mediul rural să dorească, să lucreze la negru.
Societatea civilă (alte ONG-uri faţă de OMD-urile menţionate mai sus) joacă un rol deosebit de important în conservarea naturii şi în promovarea practicilor durabile de dezvoltare locală, fiind implicată în susţinerea a numeroase proiecte culturale, de conştientizare, de dezvoltare a resurselor umane din domeniu, de ecologizare, şi chiar în administrarea anumitor arii protejate.
Turismul este un domeniu de activitate ce valorifică o „materie primă” practic inepuizabilă, şi anume, resursele turistice existente, care necesită doar amenajare sau facilităţi de vizitare.
Pe acesta se mizează și pentru dezvoltarea economico-socială a Văii Jiului și a județului Hunedoara
Este un domeniu cu un impact redus asupra mediului, nepoluant, atunci când se practică în mod organizat şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, este o activitate generatoare de locuri de muncă, generatoare de plus valoare, contribuie la dezvoltare locală/regională, la creşterea calităţii vieţii, având un impact pozitiv semnificativ.
Din aceste motive, turismul a fost inclus ca un domeniu prioritar în strategiile de dezvoltare naţionale, regionale sau locale şi a stat la baza promovării unor politici la nivel european sau naţional. Turismul are un rol esenţial în dezvoltarea unor regiuni/zone, mai ales cele în care, activitatea industrială a fost sistată, în localităţi montane izolate, defavorizate, slab populate, prin valorificarea capitalului natural şi cultural, printre acestea regăsindu-se și în Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului cu localitățile componente, în care, sunt cuprinse principalele programe și proiecte care urmează a fi implementate în anii următori, după ce au fost consultați investitorii din turism și toți aceia, care doresc ca Valea Jiului să devină un OMD de succes.
Dintre cele șase localități din Valea Jiului, patru sunt stațiuni atestate conform Legii ca fiind de interes național sau local: Parâng – Petroșani, Straja – Lupeni, Uricani și Pasul Vâlcan – Vulcan. Toate urmăresc implementarea unui turism cu servicii all season, iar arealul turistic Valea Jiului este o regiune relativ nedescoperită. Datorită locației geografice și a contextului socio-economic, regiunile montane și fondul forestier nu au suferit în aceeași măsură efectele transformărilor antropice precum majoritatea stațiunilor turistice europene.
Valea Jiului are toate atuurile necesare pentru a deveni o destinație turistică de neuitat, iar Masterplanul elaborat încearcă transformarea zonei, fiind o inițiativă ambițioasă și bine gândită, care vizează transformarea regiunii într-o destinație turistică de prim rang. Prin prioritizarea sectoarelor turistice, îmbunătățirea infrastructurii, dezvoltarea forței de muncă locale, promovarea în mediul online și colaborarea internă și externă, Valea Jiului poate realiza acest obiectiv.
Cu o implementare eficientă, această regiune poate deveni o destinație de neuitat pentru călători din întreaga lume, contribuind în același timp la dezvoltarea economică și la promovarea moștenirii culturale și naturale unice a Văii Jiului.
Doar pentru informare, Geoparcul InternationalUNESCO Tara Hategului nu este o arie protejata de interes international. Este un sit UNESCO si este membru in Reteaua Globala a Geoparcurilor. Nu trebuie confundat cu Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului, care este o arie protejata nationala, parte din Reteaua Nationala de Arii Protejate. In Romania exista, incepand cu anul 2022, si Geoparcul International UNESCO Tinutul Buzaului.