Se redeschide mina de la Budureasa, din Bihor

 România a acordat, vineri, o concesiune minieră companiei Verde Magnesium, societate cu sediul la Bucureşti, susţinută de fondul de investiţii american de capital privat Amerocap. Acesta este în parteneriat cu Abraham Group, care îl are ca șef pe Spencer Abraham, fostul secretar al Departamentului Energiei a SUA din perioada 2001-2005, în administrația președintelui George W. Bush, și care s-a lansat în politică în calitate de senator de Michigan.

Verde intenţionează să investească un  miliard de dolari într-o mină de magneziu dezafectată, din apropierea oraşului Oradea, şi să construiască instalaţii de prelucrare care să utilizeze energie regenerabilă şi să recicleze aluminiul.

Mai mult de 90% din magneziul din blocul comunitar, esenţial pentru fabricarea aliajelor uşoare de aluminiu utilizate în automobile şi ambalaje este importat din China.

În 2022, industria europeană a aluminiului a fost grav perturbată atunci când producţia chineză s-a oprit temporar din cauza preţurilor ridicate la energie, declanşând avertismente privind închiderea de fabrici în bloc.

Bernd Martens, preşedinte al Verde Magnesium şi fost director Audi, a declarat, pentru Financial Times, că mina şi uzina din România ar ajuta Bruxelles-ul să îşi îndeplinească obiectivul de a obţine o mai mare independenţă pentru metale vitale necesare pentru tranziţia ecologică.

Datele analizate de Profit.ro indică faptul că este vorba exploatarea zăcământului de brucit din Budureasa, județul Bihor, cu obiectivul de a produce prima tonă de magneziu metalic în România până în 2027, cu ținta de a atinge o capacitate de producție de 90.000 de tone pe an, până în 2032-2034.

În funcție de evoluția capacității de producție, proiectul este prezentat ca urmând să creeze până la 1.000 de locuri de muncă directe și până la 10.000 de locuri de muncă indirecte.

                                                                                                 Mina de aur? 

Prospecțiunile pentru descoperirea zacamântului de calcar cu brucit au început, potrivit specialiștilor încă din 1977. Cercetările de la acea vreme vizau descoperirea unui zăcamânt de uraniu.  În locul minereului, geologii au dat însă de calcar cu brucit.

Specialiștii din acea vreme au ajuns la concluzia ca în zona Budureasa – Valea Mare se afla cel mai mare zăcamânt din Europa.  Calcarul cu brucit este extrem de valoros, fiind destul de scump și în forma naturală, dar mai ales după ce este supus unui proces de prelucrare.

Atunci s-a investit masiv în obiectivul propus.  Din 1978 până în 1989, volumul de lucrari la Budureasa – Valea Mare a fost imens. S-au făcut 15 kilometri de galerii, puțuri de cercetare, șanțuri și foraje. Suma cheltuită de stat, din 1978 până în 1989, pentru a pune în valoare zăcamântul a fost imensă. Odată cu revoluția din 1989, lucrările aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit.  Din 1989, pâna în 2003, mina a întrat în faza de conservare. Peste 90% din magneziu, esențial pentru fabricarea aliajelor ușoare de aluminiu utilizate în mașini și ambalaje, este importat din China.

Astfel, aproximativ 87% din oferta globală de magneziu și 95% din consumul european provin din China, care a redus drastic producția, pentru a economisi energie pe măsură ce prețurile cresc.

În urmă cu doi ani, fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, afirma că România are o parte din cele 137 de materii prime critice de care UE este dependentă, printre care magneziul și grafitul, și că va începe procesul de redeschidere a unor astfel de mine.

În România nu există grafit în stare pură, ci doar în șisturi grafitoase.

Singurul loc din țară în care se extrăgeau aceste șisturi a fost zona Baia de Fier, în județul Gorj, de unde se scoteau circa 40.000 de tone pe an.  Cariera Ungurelașu a fost închisă în anii 2000 pentru că nu ar fi fost profitabilă.

                                                                    Cine a pus ochii și pe cuarțul din Valea Jiului?

Un alt munte care este în atenția celor care caută materia primă este și Muntele Șiglău, din Uricaniul Văii Jiului, unde se află cel mai pur cuarț din lume.

Cuarţul (cremenea sau cristalul de stâncă) este unul dintre cele mai răspândite minerale din lume, cunoscut şi sub denumirea de floare de mină. Zăcământul de cuarț de la Uricani ar fi unic în Europa, însă proiectul care priveşte exploatarea a fost lăsat de izbeliște.

Mina şi fabrica sunt acum închise, în principal din cauza neregulilor constatate privind acordarea licenţei de exploatare. Cuarțul sau dioxidul de siliciu este un mineral răspândit destul de des în scoarța terestră pe toată planeta, care are compoziția chimică SiO2. În stare pură, cuarțul este incolor, impuritățile din cristal fiind cele care determină culoarea mineralului. Valoarea crescută a dioxidului de siliciu este dată, aşadar, de puritatea lui.

Înainte de descoperirea proprietății sale piezoelectrice (capacitatea de a genera o sarcină electrică internă din solicitarea mecanică aplicată), cuarțul era utilizat ca piatră în bijuterii. Acum, însă, cuarţul este un material important în producerea semiconductorilor, care sunt folosiţi în industria auto şi nu numai.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit recent despre posibilitatea deschiderii acestei exploatații de cuarț ca o posibilă direcție de dezvoltare a Complexului Energetic Valea Jiului, compania controlată integral de Ministerul Energiei care a preluat prin dare în plată minele de huilă și termocentrala Paroșeni de la Complexul Energetic Hunedoara, care urmează să intre în faliment. „Ne dorim nu doar un pansament pentru Valea Jiului (…), ci și noi proiecte pentru această companie. Direcțiile pe care mergem sunt posibila explorare și exploatare a cuarțului și suntem într-o corespondență cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale – n.red) pentru a vedea dacă este posibil să facem asta din perspectiva reglementărilor. Ulterior vom face și o analiză economică″, a spus ministrul Burduja.

Se pare că de cuarțul din Valea Jiului sunt interesați… tot americanii. Râmâne de văzut dacă statul român va concesiona și acel perimetru miner.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media