Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Botezul Domnului sus la Schitul din Straja Munților Vâlcan

Astăzi, sărbătorim nu doar Botezul Domnului, ci și chemarea la puritate, regenerare și devotament în fața divinului. Agheasma Mare nu este doar apă sfințită, ci o binecuvântare ce străbate timpul, rămânând la loc de cinste în fiecare locuință, subliniind legătura noastră profundă cu credința și tradiția.
Cu adevărat, mare este sărbătoarea de astăzi”, spunea părintele Cleopa Ilie despre praznicul Botezului Domnului. „Căci astăzi pentru prima dată ni se arată la Iordan cele trei persoane ale Preasfintei Treimi. Astfel, Fiul, smerindu-se, se botează în Iordan de la Ioan; Tatăl grăieşte din ceruri, zicând: Acesta este Fiul meu cel iubit întru Care am binevoit, iar Duhul Sfânt se pogoară ca un porumbel peste Iisus Hristos (Matei 3, 16-17).
Deci, astăzi ni s-a descoperit mai luminat taina Preasfintei Treimi. Astăzi cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu S-a odihnit la Iordan peste Fiul. Astăzi Stapânul Se smereşte şi cere să fie botezat de slugă. Astăzi Cel fără de păcat primeşte botezul pocăinţei de la Ioan, ca să ne înveţe pe noi taina pocăinţei, a mărturisirii şi a spălării păcatelor prin căinţă şi lacrimi.” (Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, Arhimandrit Cleopa Ilie)
Sfințirea cea mare a apelor se face de două ori pe an: în ajunul Bobotezei (5 ianuarie) și cu ocazia sărbătoririi Botezului Mântuitorului (6 ianuarie).
Sfințirea cea Mare a apei se săvârșește în afara bisericii pentru că Mântuitorul Iisus Hristos S-a botezat, nu într-un spaţiu închis, ci în râul Iordan. De obicei, această slujbă se rânduiește lângă un râu curat sau un izvor sau în apropiere de biserică, unde sunt vase multe cu apă, pregătite cu multă grijă, pentru momentul acesta sfânt.
În rugăciunea Sfântului Sofronie al Ierusalimului, care se citește la Sfințirea cea Mare a apei, există „două invocări ale Duhului Sfânt și fiecare de trei ori” pentru că în Iordan a intrat nu numai umanitatea lui Hristos, ci și dumnezeirea Lui și, odată cu aceasta, S-a arătat Sfânta Treime.
Agheasma Mare sfinţește sufletele și trupurile noastre, dar și casele noastre, spaţiul în care ne desfășurăm activitatea și întreaga creație. Astăzi se sfinţește creaţia întreagă ca pregătire a ei pentru înnoire și transfigurare în cerul nou și pământul nou din Împărăţia cerurilor.
                                     De ce este agheasma mare mai puternică decât agheasma mică ?
În cadrul slujbei de Bobotează, apa este sfințită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt. Astfel, agheasma mare are o putere sfințitoare deosebită. Ea poartă în sine darurile minunate ale Duhului Sfânt cu mult mai mult decât agheasma mică.
                                                                                În ce zile se bea ?
Agheasma mare se bea înainte de a lua anafura. Deci pe stomacul gol, în primele opt zile începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. Opt zile, pentru că cifra opt simbolizează veșnicia. Doar în această perioadă se ia agheasma mare fără post și spovedanie. Au voie să o bea chiar și cei opriți de la Împărtășanie, ca întărire spre nădejdea pocăinței, a mângâierii și îndreptării lor pentru viitor. După 14 ianuarie, agheasma mare se ia numai cu post și cu spovedanie și cu binecuvântarea preotului duhovnic.
În aceleași condiții – cu binecuvântarea duhovnicului, postind măcar în ajun -apa sfințită prin dubla invocare a Duhului Sfânt se poate bea și în zilele de sărbătoare. De asemenea, cu pocăință și cu binecuvântarea duhovnicului, se poate lua și în cazuri de boli grele. Agheasma mare săvârșește minuni tămăduiește bolnavi, apără casele creștinilor de duhurile necurate, curățește mintea de gândurile rele, îi izbăvește din primejdii pe cei credincioși. Agheasma mare nu trebuie să fie înmulțită – fiind folosită mai rar decât agheasma mică, sticla adusă de la slujba de Bobotează este suficientă pentru un an de zile.
Cum trebuie păstrată ?
Agheasma mare trebuie luată de le biserică doar în sticle perfect curate și păstrată acasă tot într-un loc curat, cu dopul bine închis. Dacă se întâmplă să capete, cu timpul, un miros neplăcut, înseamnă că sticla nu a fost destul de curată. Sau că a fost lăsată destupată și au căzut în apa sfințită impurități . Dacă agheasma capătă miros neplăcut, ea nu se varsă cu nici un chip în chiuvetă, ci numai într-o apă curgătoare curată sau la rădăcină unui copac.
Zeci de credincioși,  dar și turiști au fost prezenți la slujba de BOBOTEAZĂ, în micul Schit din stațiunea montană hunedoreană, Straja. La slujbă au participat și salvamontiștii care au adus apa de la mai multe izvoare din  munte, care, în ultimele zile, au fost solicitați la intervenții,  la „foc continuu” .
Slujba la micul şi cochetul schit a început de dimineață, atunci când părintele stareţ, Dimitrie Ivasco a sfinţit Aghiasma mare.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. „În Iordan botezându-Te Tu Doamne …”
 Efectele Agheasmei mari asupra credincioşilor care sunt de faţă sau care se vor stropi şi vor gusta din ea le arată însăşi rânduiala slujbei, îndeosebi textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire (după epicleză), unde preotul se roagă: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”
Distribuie acest articol Oficial Media
Share
">