Cele patru izvoare ale nefericirii şi cele opt grade ale eliberării

Ignoranţa omului si suferinţa lui se manifestă prin patru componente interioare care ne marchează întreaga viaţă:

• sentimentul meschin al individualităţii sau Ego: „Această identificare ne conduce toate acţiunile şi dă naştere egoismului, infatuării în faţa succe­sului («sunt puternic», «sunt inteligent», «am reuşit» etc.) si tristeţii în faţa insuccesului («am eşuat», «sunt bolnav», «suni supus oprobiului» etc.)”;
• ataşamentul, aspect al ignoranţei, care constă în identificarea cu expe­rienţele plăcerii, ia naştere din amintirea obiectelor ce ne procură impresii agreabile;
• aversiunea, aspect al ignoranţei, care constă în complacerea în stări lamentabile, ia naştere din amintirea experienţei penibile. Ea provoacă dorinţa de a ne opune, de a rezista, de a ne răzbuna;
• frica de moarte sau tendinţa de a ne agăţa de viaţă, care ne readuce prima etapă: ne agăţăm de Eul nostru ca de un colac de salvare în largul unei mări dezlănţuite, ne refulăm frica de moarte, ne pierdem în iluzie pentru a  uita, în loc să o acceptăm şi să ne dezvoltăm fiinţa în vreme ce ajutăm omenirea să evolueze într-un sens ascendent.

Conform cu Patanjali, cel mai vechi invatat practic care ne-a parvenit, există opt părţi esenţiale ale sistemului Yoga, care se întrepătrund şi conduc la eliberare:

• Infrânările: yame
• Practicile religioase: niyane;
• Posturile: asane;
• Controlul respiraţiei: pranayama;
• Retragerea simţurilor: pratyahara;
• Concentrarea mentală: dharana;
• Meditaţia profundă: dhyana;
• Reculegerea perfectă: samadhi.

 Infrânările implică cinci atitudini:

• Să nu vrei să pricinuiesti nici un rău nici unei fiinţe vii: respectul faţă de viaţă sub toate formele ei.
• Să nu respingi adevărul: să-ţi pui de acord faptele cu vorbele şi gân­durile, să înţelegi că binele cel mai mare este acela al tuturor si nu acela al egoismului personal. Cinste si sinceritate faţă de tine şi de ceilalţi.
• Să nu-ţi însuşeşti ilegal ceea ce nu-ţi aparţine: deci să nu furi, dar nici să nu râvneşti.
• Castitatea: ceea ce nu înseamnă abstinenţă sexuală, ci stăpânire de sine, respect faţă de actul dragostei si prezervarea energiei sexuale, care nu trebuie să fie risipită, ci utilizată în scopuri mai înalte decât actul animalic simplu.
• Să nu fii posesiv: ataşamentul faţă de obiecte si fiinţe marchează întotdeauna o atitudine egoistă si ascunde o temere. Trebuie să iubeşti pentru celălalt, nu pentru tine, si să-ţî dezvolţi generozitatea.

 Cele cinci practici religioase

• Purificarea: corpul trebuie să respecte o igienă strictă pentru a rămâne sănătos şi a-şi păstra o conştiinţă limpede. Curăţenia corporală trebuie să se alieze cu dieta alimentară; să fii atent la ceea ce mănânci, în funcţie de ceea ce ai de făcut, să cunoşti valoarea alimentelor, să nu-ţi umpli niciodată stomacul până la saţietate.
• Starea de mulţumire: să apreciezi ceea ce ai, ceea ce se petrece în jurul tău, să rămâi senin, să nu dai curs tuturor dorinţelor care se prezintă la infinit, să nu te laşi afectat de situaţii, să nu fii la discreţia valurilor de emoţii, să-ţi păstrezi echilibrul interior, oricare ar fi neprevăzutul, contrarietatea, plăcerea.
• Toate acestea implică, evident, eforturi asupra ta, o mare hotărâre, putere de a suporta, perseverenţă.
• Studierea textelor sacre şi a învăţăturii înţelepţilor guru, tot atâtea exemple la care să meditezi. Studiul şi înţelegerea meditaţiei sub diversele ei forme.
• Ofranda către Dumnezeu: să trăieşti şi să practici toate preceptele nu pentru tine, ci pentru ceva din noi care ne depăşeşte. Să rămâi umil şi să nu-ţi făureşti un sentiment de superioritate prin practicarea sistemului Yoga. Dar umil nu vrea să spună pasiv.

Sa cultivi starea de prezenta! Aici si Acum spre a aduce intregul potential in esenta.

(Marc de Smedt Tehnici de Meditatie Si Practici a Trezirii Spirituale)

inimadivina.com

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media