30/11/2020

Comisia Europeană cere implementarea măsurilor, România suprareglementează!

Comisia Europeană cere României aplicarea unor controale  la  prima  punere  pe piață  a masei  lemnoase,  eficiența   “instituțiilor  statului”  și  directionarea controalelor  pe  zone  de  risc.

Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România și  Federația  Proprietarilor  de Păduri  și  Pășuni  din România – Nostra Silva atrag atenția asupra pseudo –  măsurilor   de  combatere  a tăierilor  ilegale și  de protecție  a  siturilor  Natura  2000,  adoptate  de  statul român  ca  urmare a  procedurii  de infringement  deschise  de  Comisia  Europeană.  O noua  modificare  a  Codului  Silvic  este  dezbătută în Parlament,  o  nouă  hotărâre  de guvern pentru operaționalizarea  SUMAL  2.0  a  fost  adoptată. Comisia  Europeană  acuză România  de eșec în aplicarea  Regulamentului  European  995/2010, privind  obligațiile  operatorilor care plasează lemn pentru prima dată  pe  piața Uniunii  Europene, de  ineficiența  controalelor și de inconsecvențe  legislative. Pentru lemnul de proveniență  internă  (din țările  Uniunii  Europene), sensul  EUTR  995/2010  este  de   control  al   primei  puneri  pe piață  a masei  lemnoase,  deci  se  referă  la  lemn brut  ca resursă, de la pădure până  la  primul  depozit.

Cum a  răspuns  România? Prin  extinderea  aplicabilității  SUMAL către o gamă lărgită de materiale  lemnoase  și  produse  din lemn! Conform HG-497-2020, devin operatori  de  SUMAL:

“a) operatorii economici care depozitează, prelucrează, sortează, comercializează materiale lemnoase/produse din lemn;

[…]c) operatorii economici care obțin, depozitează, dețin, transportă și comercializează produse din lemn, altele decât materialele lemnoase;

[…]e) operatorii economici care utilizează materialele lemnoase pentru construcții în volum mai mare de 20 mc/an.”

 Practic, întreaga industrie a construcțiilor devine o imensă gestiune de materiale  lemnoase, cu raportări  on-line de  stocuri  și  transport de deșeuri provenite din  materiale  de construcții,  cu  avize  cu  regim special  pentru  materiale  lemnoase.  Mai  mult,  prin modificarea  Codului  Silvic,  se propune ca  orice transport  de materiale  lemnoase fără  documente, în cantitate de peste  0,1  mc,  să devină  infracțiune și să conducă  inclusiv  la  confiscarea mijlocului  de  transport! Pentru  exemplificarea  situațiilor hilare, la care au  condus  astfel  de reglementări, o  stație  PECO care  a  cumpărat  25  mc  lemn  de foc   cu  documente legale,  pentru  uz  propriu,   organele  de  control  au  considerat  că “depozitează”  materiale  lemnoase,  au  aplicat  sancțiune  pentru  neutilizare  SUMAL  și au  confiscate  materialul  lemnos, iar  judecătorul  a  menținut  sancțiunea  pentru  că  aceasta este  reglementarea!

Oare  asta  ne cere  Comisia  Europeană  pentru  combaterea  tăierilor  ilegale  și  aplicarea  EUTR  995/2010?  În niciun caz!

O altă problemă semnalată de CE este că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate.

Constatarea  Comisiei  Europene  este  corectă.  Statul  român a transferat  către  proprietarul  de pădure  obligația  întocmirii  de amenajamente  silvice în care să  preia măsurile  de  conservare  pentru  arii  protejate!  Mai  mult,  prin procedura  de evaluare  de mediu,  statul  a  transferat  către proprietarul de pădure  obligația  identificării  speciilor  și  habitatelor protejate de pe  suprafața de pădure și să își asume singur  măsurile  de  conservare a  acestora! Statul  a  transferat  către  proprietarul  de pădure  toate  obligațiile  sale!

Evident, nu  acesta  este  sensul  directivelor  europene  și  chiar  a legislației  românești  care  le transpune:

  • Conform Ordonanței de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
  • Prin Art. 26. – (1) – “Pentru terenurile din arii naturale protejate deținute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare instituite potrivit alin. (2). “
  • Conform articolului 97. Aliniatul (2) din Codul  Silvic – “Impunerea de restricții proprietarilor de păduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor naționale, naturale, rezervațiilor biosferei și ale siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri de grupe funcționale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste și prealabile despăgubiri, plătită anual, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de pădure, persoană fizică sau juridică.”

Prin  mecanismele  Politicii Agricole Comune,  Comisia  Europeană a creat și cadrul pentru  finanțarea  măsurilor  de mediu  și  climă, stabilind  ca  30%  din sume  să  fie  alocate  pentru  astfel  de măsuri.   Conform  Regulamentelor de  implementare  a Politicii  Agricole Comune, “între  zonele cu dezavantaje, statele membre pot include zonele agricole și forestiere Natura 2000 delimitate în conformitate cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE; RO 83 RO”.

Deci  calea  europeană  este  de respectare  a dreptului  de proprietate,  de    asumare  de către  stat a măsurilor  de  conservare  a speciilor și  habitatelor,  de  asumare  prin angajamente  de  către  proprietarii de păduri a acestor măsuri  și  de  compensare  a  dezavantajelor  create acestora  prin mecanismele  Politicii  Agricole  Comune.

Și  pe  această  linie  de  protecție  a  speciilor  și  habitatelor,  ca și  pe linie  de combatere a  tăierilor  ilegale, în loc să  își asume responsabilitatea și să aplice legislatia  europeană  și națională, statul  român  alege să suprareglementeze, propunând  o nouă  modificare  a  Codului  Silvic!

După ce forestierii de la Fordaq și Nostra Silva au arătat, cu date statistice, că pădurea românească este excelent administrată și este una dintre cele mai bune din Europa, vine Agent Green care susține că „pădurea României este în declin, iar silvicultura în regres”, potrivit unui comunicat de presă al ONG-ului. „Administrația și cercetarea silvică actuală sunt neperformante și profund alterate de imixtiunea politicului. Tăierile ilegale sunt scăpate de sub control, în vreme ce autorităţile depistează doar 1% dintre acestea. Se arde anual mai mult lemn decât se taie legal și s-au construit fabrici de mare capacitate de procesare neintensivă a lemnului care exercită un stres fără precedent asupra pădurii”, se mai spune în document.

“Nu sunt necesare noi modificări în legislația existentă pentru domeniul pădurilor! Acestea nu fac decât  să suprareglementeze inutil și să blocheze activitățile  economice. Pe  linie  de combatere  a tăierilor  ilegale,  controlul  trebuie  orientat  către  prima  punere  pe piață a masei  lemnoase,  pe zone  de risc, iar  statul  trebuie  să își  asume  eficientizarea  activității  propriilor  structuri  de  control.  Pe linie  de protecție  a  speciilor și  habitatelor,  statul  trebuie să  își  asume măsurile  de conservare,  să  le  comunice  proprietarilor  de păduri,  susținând financiar  asumarea  acestor  măsuri  prin angajamente,  care  să compenseze dezavantajele transferate  către  proprietarii de paduri  prin  aceste măsuri .  Comisia  Europeană nu  ne  cere noi  reglementari,  ci asumare  reală  a  implementării directivelor europene, voință reală de implementare  din partea statului  român”,  declară Cătălin Tobescu, reprezentantul Comunității Forestierilor – Fordaq și a Federației  Proprietarilor  de Păduri –  Nostra  Silva.

„Am aprobat Hotărârea de Guvern pe care am promis-o de la începutul mandatului, și anume, operaționalizarea SUMAL, Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos. (…) Odată cu operaționalizarea acestui sistem de urmărire a materialului lemnos, vom reuși în timp real, 24 de ore din 24 de ore, să avem un management foarte bun al materialului lemnos, vom ști în orice moment cât s-a tăiat din pădurile României, unde va merge acest material lemnos, către ce depozit și, evident, mai ales, apoi, către terți. (…) Prin acest proiect de hotărâre de guvern, ajungem în situația în care să limităm și să stopăm atât tăierile ilegale din pădurile României, cât și transportul ilicit de material lemnos”, a declarat ministrul Alexe după ședința de Guvern prin care au fost aprobate normele de aplicare a SUMAL.

Numai că, HG nr. 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoasea arată clar că „termenul prevăzut la art. 3 alin. (1) din HG nr. 1.004/2016 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase (…) se prorogă până la data de 30 octombrie 2020”.

Declanșarea următoarei  etape  pe procedura  de infringement pe  domeniul  pădurilor –  penultima  înainte de aducerea dosarului  în fața  Curtii  de Justiție  a Uniunii  Europene –  arată  că este timpul ca România să își asume implementarea măsurilor, nu mai poate mima implementarea  doar adoptând o legislație,   pe care nu  o  aplică.

Dezbaterile și zbaterile tuturor părților se fac într-o perioadă dificilă pentru România. Comisia Europeană a anunțat că procedura de infringement, declanșată împotriva noastră din cauza tăierilor ilegale de lemn, a avansat, astfel că România are la dispoziție doar o lună pentru a anunța măsurile pentru reglementarea situației. După aceea, va fi deschis un proces în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care, în cazul în care România nu se conformează, se termină direct cu penalități.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share