Magicele "Seri Cala-tiene" de la Mangalia, iunie 2021 - Oficial Media

Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Magicele “Seri Cala-tiene” de la Mangalia, iunie 2021

Redeschiderea oficială a Galeriei-atelier Luiza Cala din Saturn, ca spațiu primitor pentru viitoarele “Seri Cala-tiene” și lansările de carte din iunie, 2021.

Am descoperit universul Cellei Serghi citindu-i jurnalul intim, “Pe firul de paianjen al memoriei”, cândva. De fapt, eu citisem cartea în bibliotecă deoarece mă interesa atmosfera epocii. Lucram de mai bine de 15 ani la o cercetare a mea ce includea perioada între 19900-1944., care va fi publicată într-o viitoare carte cât de curând, atunci când m-am hotărât să citesc jurnalul scriitoarei, unde am dat de toată boema interbelică, dar și de relația pe care o avea scriitoarea cu dramaturgul și  scriitorul Camil Petrescu.

Una dintre cele mai remarcabile prezențe literare feminine, care a debutat în Interbelic, este Cella Serghi, scriitoare, publicistă și traducătoare română. Celebra scriitoare (nume real: Cella Marcoff) care a trăit între 4 noiembrie 1907, Constanța și 19 septembrie 1992, București, debutează cu volumul “Pânza de paianjen”. Pe cotorul cărții scria: “recomandată de Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian”, lucru care a stârnit un imens scandal în epocă.  Liviu Rebreanu i-a citit romanul, iar Camil Petrescu a îndemnat-o să scrie, dar ea și-a tot modificat cartea de la o ediție la alta.

Pe Cella Serghi am avut ocazia să o redescopăr ca scriitoare, anul acesta în iunie, în galeria Luizei Cala din stațiunea Saturn, de lângă Mangalia, prin scriitorul bulgar și mare traducător de elită, Hristo Boev, care a publicat la editura sa, “Pânza de paianjen”, în limba bulgară și Alice Năstase- Buciuta, care a editat volumul, în urmă cu câțiva ani pentru Editura Cărțile Tango.

Luiza Cala este pictorița și poeta despre care v-am mai scris. Nu mai pictează de niște ani buni, dar scrie, și adună lume în salonul de la malul mării, la serate culturale. E locul unde am cunoscut oameni frumoși, unde se leagă prietenii trainice, se înfiripă proiecte noi. Nu lipsește niciodată cățelușa Maya.

După ce a fost renovată, la mijlocul lui iunie 2021, a avut loc redeschiderea oficială a Galeriei-atelier Luiza Cala din Saturn, ca spațiu primitor pentru viitoarele evenimente Cala-tiene.

Tot atunci, Luiza Cala a lansat al VI-lea volum de poezie Un veac și o secundă”, publicat la Editura Detectiv literar, București, cu prefața scrisă de către Amelia Stănescu, iar profesorul, doctor în istorie, Adrian Cioroianu  a prezentat cartea sa: A fost odată ca niciodată Partidul Comunist Român 1921-2021. Pentru o istorie dezinhibată a viitorului luminos”.

Volumul publicat la Editura Polirom-Iași are, pe lângă editorul Adrian Cioroianu, șase coautori: Mihai Burcea, Cristina Diac, Corina Doboș, Dumitru Lăcătușu, Elis Pleșa, Liviu Pleșa.

Spre finalul lui iunie, a avut loc o altă faină “întâmplare Cala-tiană”, în salonul Luizei Cala din Saturn.  Hristo Boev a publicat la editura sa în Bulgaria, cartea “Pânza de paianjen” în limba bulgară și a lansat-o în salonul Luizei Cala.

Am participat cu bucurie la lansarea cărții, alături de: Alice Năstase Buciuta, Mioara Bahna, Gabriela Apostu, Ana Oleniuc, Anca Bucur, Florin Dochia, Firiță Carp, Hristo Boev.

Alice NĂSTASE BUCIUTA i-a pus întrebări lui Hristo Boev despre carte și despre apariția Dianei, personajul principal, despre cum a reușit să traducă cartea scrisă în limba română, fără să piardă toate nuanțele și detaliile, în limba bulgară.

Hristo BOEV, traducătorul care vorbește impecabil și limba română, pe lângă engleza, limbă pe care o predă la universitatea unde este profesor, a spus despre carte printre altele:

Pot vorbi despre carte ore în șir despre cartea <<Pânza de paianjen>>. Mă simt foarte bine în România. Vă mulțumesc că m-ați invitat aici. Sunt trist când sunt departe de România. Pandemia a fost teribilă. Ne sunăm, să vedem dacă suntem vii, ne-am vaccinat, toată lumea să fie liniștită că nimeni nu e bolnav, căci am avut pierderi. Cum am tradus cartea? Uneori a fost greu, referitor la rochii. Mă mai consult cu niște românce, care știau această carte, până știam sută la sută despre ce este vorba. Când fac o traducere citesc mai întâi cartea de multe ori, apoi o traduc. Dacă nu mai pot schimba niciun cuvânt înseamnă că traducerea e gata. Am tradus ediția publicată în 2018, a volumului <<Pânza de paianjen>>, pe care am găsit-o la Constanța, care era mult mai completă decât cea din anii 1970. Fac orice pentru a promova ceea ce am tradus, la editura mea, apoi diverse evenimente peste tot. Toate traducerile mele sunt sprijinite de Institutul Cultural Român. Am lansat cartea la galeria din Balcik prima dată și a avut succes. Am făcut lansare și la Ruse, apoi la Dobrici, prin școli, deoarece elevii citesc genul acesta de carte. Voi mai face lansări.

Am tradus și alte romane interbelice, dar Cella Serghi a depășit cu mult contemporanii săi, în ceea ce privește expunerea detaliilor. Trebuie ca traducător să fiu atent la detalii, la modul cum traduc detaliile. Aici mi-a fost greu. Nu am tradus numai autori interbelici, am trecut tradus și romanele Ioanei Pârvulescu, precum și alți autori contemporani, Corneliu Bălan.

În prezența unui public restrâns, întotdeauna serile Cala-tiene devin magice. De această dată, Alice Năstase- Buciuta și Hristo Boev au desfășurat în fața noastră lumea Cellei Serghi din roman, iar eu am venit cu niște completări despre ceea ce a fost salonul artistic cândva, precum și despre lumea Cellei Serghi din Interbelic. Gabi Apostu a fermecat publicul lecturând scena sărutului din cartea “Pânza de paianjen”, amplificând ritmul și nuanțele din textului prin superba rostire.

Serile Cala-tiene nu se pot desfășura fără „La Polovnic-2 Mai” de unde Marcela Stancu aduce ale ei produse culinare. O încântare pentru papilele gustative ce intră în extaz de plăcere  chiar de la prima îmbucătură. Sunt mâncăruri făcute dintr-o îmbinare între legume, condimente și arome, ce dau un gust divin, preparate cu multa dragoste pentru oameni și arta culinară.

La Plovnik  nr 39 este grădina faină și rustică, din 2 Mai, cu flori, pisici bricolate, o pergolă umbroasă și căţelul Ozzy, unde poți mânca în fiecare zi la umbră, în fața unei căni de apă rece, două feluri delicioase și apetisante, la un preț modic. E un loc unde, cu siguranță revii cu plăcere, și nu-l poți uita atât de ușor.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share