Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

TUDORITA sau Pastele Cailor- sarbatoarea comunitatii bulgare din Targoviste

zaedno5

Consiliul Judeţean Dâmboviţa, prin Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, organizează, alături de Asociaţia „Zaedno” a Bulgarilor din Târgovişte, Primăria Municipiului Târgovişte, Primăria comunei Băleni şi Primăria comunei Petreşti, în zilele de 19 şi 20 martie 2016, sărbătoarea „Tudoriţa – Konski Velikden” (Paştele Cailor).

Deschiderea evenimentului va avea loc sâmbătă, 19 martie, la ora 10:30, în cartierul “Matei Voievod” din Târgovişte.

Printre acţiunile care se vor desfăşura se numără: concursuri hipice (paradă, dresaj, frumuseţe, îndemânare lucrări agricole), momente artistice şi festivitate de premiere.

În comuna Petreşti, sat Puntea de Greci, în data de 20 martie 2016, începând cu ora 15:00, vor avea loc diverse manifestări prilejuite de acest eveniment, potrivit invitatiei adresate de Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa.

Semnificatii  ale sarbatorii ”Pastele cailor” conform Asociatiei Zaedno

Paştele Cailor sau Konski Velikden, se sarbatoreste în prima sâmbătă a Postului Mare, sâmbătă care, după calendarul ortodox, este a Sfântului Teodor sau Todorovden, în limba bulgară. Acest obicei este unic în România, specific comunităţii bulgarilor de la Târgovişte.

Este ziua în care grădinarul bulgar şi calul său, după un obicei străvechi merg la biserică şi primesc binecuvântarea preotului pentru a fi sănătoşi în anul care urmează. La biserică, preotul binecuvântează cu apă sfinţită şi cu konceta (căluţi din aluat de pâine) pentru sănătate. După slujba religioasă femeile oferă konceto bărbatului, iar acesta împarte darul în două părţi egale, jumătate o mănâncă el, jumătate o dă calului, pentru a întări legătura dintre ei. Muncile de primăvară începeau în credinţă şi speranţă de mai bine.

Acest obicei este una dintre moştenirile ancestrale pe care bunicii bunicilor noştri o au de la înaintaşii lor trăitori la sud de Dunăre, obicei păstrat şi astăzi. Având o puternică amprentă spirituală, credinţa fiind unul dintre pilonii existenţei lor, acest obicei arată ce importanţă dădeau grădinarii bulgari acestui nobil animal care i-a însoţit în bejanie şi i-a ajutat în munca lor. Mergeau împreună la preot să primească binecuvântare. Cum altfel să fi procedat omul simplu decât  făcându-şi prietenul necuvântător egal în faţa lui Dumnezeu? Un gest normal prin simplitatea şi pragmatismul său: gospodarul era bine dacă şi ajutorul lui de nădejde era bine.

CALUL  reprezintă o mare bogăţie şi ajutor nepreţuit în activităţile de zi cu zi. Îi veţi vedea, în zi de sărbătoare, cât de frumos împodobesc caii şi căruţele şi cât de mândri trec în atelajele lor, în picioare, cu căciulile şi pălăriile date pe ceafă, să fie văzuţi de departe! Este atitudinea pe care progresul, modernitatea n-au schimbat-o prea mult… Imagine a bulgarilor mândri veniţi de la sud de Dunăre, fugind de urgia otomană, rămasă neschimbată pentru generaţiile viitoare. Este momentul de glorie al acestor oameni simpli şi muncitori, puţin pretenţioşi, dar care seara nu intră în casa lor la masă înainte de a da tainul binemeritat tovarăşilor lor de trudă.

Foto credit: Sorinache Daniel

zaedno

zaedno6

zaedno4

zaedno3

zaedno7

Distribuie acest articol Oficial Media
Share