”Proiectul va continua chiar dacă nu vom mai avea finanțare europeană, pentru că dorim să ne implicăm activ, dar în același timp să sperăm că va scădea acel procent ridicat de abandon școlar și că nu va mai fi nevoie să inițiem astfel de demersuri.” a precizat președintele Filialei de Cruce Roșie Dâmbovița, Ionuț Ghibanu.
La rândul său, viceprimar Monica Ilie a menționat importanța acestui proiect și a continuității sale și după finalizare, deoarece beneficiarii implicați sunt extrem de vulnerabili și greu de adaptat la un nou mod de viață și vor alege cu ușurință să se întoarcă la mediile din care au provenit.
”Trebuie să tratăm abandonul școlar împreună cu toate insituțiile și toți factorii care pot decide și care au un cuvânt de spus. Există o colaborare foarte bună între Primăria Municipiului Târgoviște și Crucea Roșie Dâmbovița, Continuăm să spunem că educația trebuie să fie o prioritate. Ne-am străduit să dovedim acest lucru în municipiul Târgoviște, dovadă stau unitățile de învățământ pe care le reabilităm. În prezent se lucrează la peste 13 școli și creșe. Există și un proiect în care sunt incluși 150 de copii de nivel gimnazial, primar și grădiniță, într-un proiect cu finanțare europeană, copii care beneficiază de programe after-school din zona Romlux, de masă, de transport la domiciliu, un Kit care contine produse de îmbracăminte și sanitare.
Evident că nu este niciodată suficient și că este foarte mult de făcut, dar aceste eforturi nu trebuie să fie singulare sau să se oprească după o perioadă. Pentru că acești copii oricum se adaptează greu la învățarea cu un nou stil de viață, dacă îi ”abandonezi” la finalul proiectului se vor întoarce în mediul lor. Efortul comunității trebuie să fie unul solidar și permanent. Să dăm o șansă acestor copii și implicit nouă, ca și comunitate locală. Doar in anul 2018 am avut o regresie a abandonului școlar, în rest, procentul a fost unul ridicat, de aceea este foarte important să continuăm acest gen de inițiative.” a spus Monica Ilie.
Au fost realizate 10 parteneriate cu UAT-uri şi întâlniri de lucru în şase comune dâmboviţene: Dărmăneşti, Dragomireşti, Măneşti, Cojasca, Potlogi, Moroeni şi alte patru comune din Vâlcea- Prundeni, Galaţi-Şendreni, Teleorman – Dragalina şi Ialomiţa- Sudiţi.
Rata de părăsire timpurie a școlii a ajuns pentru prima dată în ultimul deceniu la 16,4%, cel mai mic procent din ultimii zece ani, potrivit Eurostat. Putem afirma că în ultimii 10 ani s-au făcut progrese în ceea ce privește sistemul de educație din România, însă, în mod cert schimbările produse nu țin pasul cu ritmul evoluției la nivel european.
Țara noastră încă înregistrează una dintre cele mai mari rate de părăsire timpurie a școlii, cu aproape 6 puncte procentuale peste media Uniunii Europene, atingând vârfuri mult mai înalte în zonele rurale (25,4% în 2018) și în rândul copiilor rromi (77% în 2016) potrivit Eurostat.
Această situație este cauzată de factori multipli care persistă:
– Cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute din UE, în special în ceea ce privește anii
de școlarizare care au un rol decisiv în a preveni părăsirea timpurie a școlii (care rămâne la un nivel
ridicat), a asigura egalitatea de șanse și a reduce inegalitățile mai târziu în viață.
– Participarea copiilor preșcolari la o educație și îngrijire de calitate rămâne sub media UE.
– Modernizarea rețelei de școli și optimizarea lor înregistrează întârzieri, astfel încât se ține insuficient cont de tendințele demografice, 10 % din școli fiind supraaglomerate, în timp ce 58 % dispun de capacități excedentare.
– Capacitatea cadrelor didactice de a aplica o abordare centrată pe elevi nu este dezvoltată suficient.
– Decalajele dintre mediul rural și cel urban persistă în România, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii.
– Disponibilitatea limitată a grădinițelor și distribuția inegală a acestora nu vin în sprijinul dezvoltării cognitive și sociale timpurii a copiilor.
– Accesul la un învățământ de calitate și incluziunea sunt insuficiente, acestea fiind susținute de rata ridicata a sărăciei și inegalității, deși se afla în scădere în ultimii ani.
”În 2017, ne aflăm la 18,1% rată de părăsire timpurie a școlii – respectiv persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care nu au completat studiile obligatorii. Rata de părăsire timpurie a școlii în România și-a propus pentru anul 2020 să reducă rata la 11,3%, dar, având în vedere cele mai recente statistici, este puțin probabil să ajungem la această țintă, mai ales că implementarea programelor care au drept scop reducerea abandonului școlar a început cu întârziere”, susțin surse din cadrul Ministerului Educației.
Autoritățile încearcă să prevină părăsirea școlilor pe mai multe căi: pe de-o parte, au lansat programe sociale care să motiveze familiile cu dificultăți financiare să-și țină copiii în școală, inclusiv în programe after-school, iar de cealaltă parte, lucrează pentru îmbunătățirea sistemului educațional, atât prin formarea corpului didactic, cât și prin restructurarea învățământului secundar, prin promovarea școlilor profesionale și implementarea învățământului dual.
BENEFICIARI
Beneficiari direcți: Copiii aflați în situație de risc: – Copiii din comunitățile rurale – Copiii din familii cu un statut socio-economic scăzut – Copiii în risc de abandon școlar – Copiii care repetă sau care au abandonat școala- – Minorități și alte grupuri marginalizate – Copiii/tinerii cu cerințe educative speciale -Cadrele didactice și personalul administrativ din sistemul preuniversitar românesc.
Beneficiari indirecți: – Aparținătorii elevilor (părinți, tutori legali etc.) aflați în sistemul public de învățământ din România; – Ministerul Educației Naționale, ca urmare a unei mai bune gestionări a fluxurilor de informații privind elevii, cadrele didactice, finanțările școlilor ș.a.m.d. – Comunitatea
Mai multe detalii despre proiectul Împreună spunem STOP abandonului școlar pe https://crucearosiedb.ro/2019/10/17/strategie/
”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/
Te ajutam sa faci bagajul!
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
23 APRILIE – ZIUA MONDIALĂ A CĂRȚII ȘI DREPTULUI DE AUTOR
23 Aprilie – 165 de ani de existență a Forţelor Terestre Române
Tranziția Justă prezent, viitor și pentru VALEA JIULUI