PĂDURILE ROMÂNIEI SUNT CUMPĂRATE LA BUCATĂ pentru realizarea celul mai mare parc din lume

Un misterios miliardar elvețian e la un pas de anchetă federală în SUA sub acuzația că a investit sume imense, la negru, în alegerile americane ale ultimilor ani în favoarea progresiștilor democrați și împotriva lui Trump. Presa de peste ocean scrie că magnatul nu are notorietatea lui Soros, dar influența lui discretă, prin bani negri, e din ce în ce mai mare în politica americană. Și presa de la noi a acordat spații ample poveștii, zilele trecute, dar a omis un amănunt foarte interesant: spaima alegerilor americane e, de ani buni, și spaima pădurilor românești, pe care le cumpără la bucată. Un miliardar elvețian care locuiește în Wyoming este bănuit că se folosește de organizații non-profit ca să pompeze sume uriașe de bani pentru a influența scena politică și alegerile din Statele Unite, în ciuda faptului că nu ar avea voie să doneze fonduri electorale deoarece nu este cetățean american sau rezident permanent al SUA. Hansjörg Wyss este vizat în prezent de o plângere depusă la Federal Elections Commission.

”Rapoarte recente au indicat că organizațiile non-profit ale lui Wyss ar fi donat peste 200 de milioane de dolari în patru ani unor grupuri care au susținut democrații sau cauze progresiste, elvețianul devenind o forță financiară majoră pentru Partidul Democrat” scrie G4media. Organizația Wyss Foundation, care stă pe două miliarde de dolari, este marele sponsor al unei alte organizații extrem de controversate, Carpathia Foundation, care de ani de zile cumpără bucată cu bucată păduri românești și și-a stabilit ca obiectiv oficial o suprafață de 250.000 de hectare, care să fie transformată, declarativ, într-un imens parc natural protejat, cu floră și faună cu tot.

Inpolitics scria ÎNCĂ DE ACUM   șase ani despre povestea suspectă a achiziției de păduri românești de către miliardari occidentali de top.
La acea vreme, Carpathia cumpărase deja, uneori la prețuri de nimic, peste 16.000 de ha de pădure. Conform rapoartelor anuale de activitate, la finele anului trecut se estima că atinge 25.000 de ha și merge tot înainte.

 În cadrul Fundației Carpathia e implicat și prințul Charles, care ar intenționa să cumpere o suprafață de cca.100.000 de ha de pădure în România, achiziție dezmințită ulterior de oficialii britanici. Sigur e, însă, că prințul măcar girase discret, cu imaginea lui, activitatea Carpathia, cu ai cărei lideri se întîlnește anual.

 Și Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement,  pentru că România nu a luat suficiente măsuri pentru a-și gestiona rețeaua Natura 2000 – o rețea de situri pentru protecția unor specii și habitate de importanță europeană. Potrivit Comisiei, România nu a desemnat până în prezent arii speciale de conservare și nu a stabilit, în general și în mod sistematic, obiective și măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit. Mai mult, unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările, a observat Executivul european.

Pentru UE, tema biodiversității și a protecției mediului este cu atât mai importantă cu cât acestea stau la baza Pactului Ecologic propus de Comisia condusă de Ursula von der Leyen.  Anul trecut Comisia a adoptat o nouă strategie cuprinzătoare privind biodiversitatea, care propune acțiuni și angajamente ambițioase ale UE pentru a combate declinul biodiversității în Europa și în întreaga lume.

„Pe lângă protejarea strictă a tuturor pădurilor primare și seculare din UE care mai există, UE trebuie să crească dimensiunea, calitatea și reziliența pădurilor sale, în special la incendii, secetă, dăunători și alte amenințări care ar putea spori odată cu schimbările climatice. Pentru a-și păstra funcția atât pentru biodiversitate, cât și pentru climă, toate pădurile trebuie menținute în condiții bune de sănătate. Păduri mai multe și mai reziliente pot susține o economie mai rezilientă. Ele joacă și un rol important în furnizarea de materiale, produse și servicii, care sunt esențiale pentru bioeconomia circulară”, se arată în noua strategie.

Concret, Comisia propune în 2021, în acest an,  o nouă strategie specifică pentru păduri și va elabora orientări privind practicile favorabile biodiversității în materie de împădurire și reîmpădurire, precum și cele privind silvicultura apropiată de natură. În plus, se dorește dezvoltarea în continuare a Sistemului de informare privind pădurile din Europa (Forest Information System for Europe – FISE), care va contribui la realizarea unor evaluări actualizate ale stării pădurilor europene și va lega între ele toate platformele online de date forestiere din UE.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media