23/10/2020

Organizarea examenelor făcută pe genunchi. Strategia deturnării atenției!!

Îmi propusesem să nu mai scriu  în acest sfârșit de an școlar despre problemele sisemului de educație românesc. Îmi  propusesem să aștept Evaluarea Națională pentru a trage niște concluzii și pentru a spune ce am de spus.

Dar se pare că  este imposibil. Pentru că a păstra tăcerea acum, înseamnă a fi de acord cu ceea ce se întâmplă. Și nu este cazul! Dar să le luăm pe rând.

Organizarea examenelor făcută pe genunchi

Este clar că organizarea examenelor de EN și BAC a fost făcută pe genunchi fără o analiză obiectivă și în conformitate cu realitățile din școlile românești. Printre altele se spune  în școală fiecare elev va fi însoțit de un profesor de la intrare până în sală.  S-au gândit oare de câți profesori este nevoie pentru asta? Sau câte drumuri trebuie să facă acei profesori pentru a conduce fiecare elev? Ce se întâmplă atunci când intră un grup de 10 elevi odată? Fiecare va avea escortă câte un profesor? S-au cerut trasee diferite pentru intrare și ieșire. La o școală care are o singură intrare cum se procedează?

BreakingNews:

Avocat renumit: A apărut documentul șoc, cel care a interzis tratarea unor pacienți. Asta a dus la adevărate tragedii.


Statul ne crede niște sclavi inculți care pot fi jecmăniți la drumul mare toată viața


Întrebări fără răspuns

Desigur, despre cuantumul plăților pentru profesorii implicați în aceste examene nicio vorbă. În schimb au apărut în spațiul public informații despre un boicot al profesorilor care refuză să participe la aceste examene, în special la  cele de bacalaureat. Adică i-au aruncat pe profesori în groapa cu lei, adică în gura părinților revoltați de lipsa de bun simț și empatie a profesorilor.

De ce vă mirați stimată doamnă ministru că profesorii nu vor să participe la aceste examene? Știți  câți profesori au afecțiuni grave?

Aveți  idee câți profesori de sub 45 de ani au afecțiuni cardiace provocate de stres, mai ales în ultimele trei luni? Despre cei de peste 45 de ani, ce să mai spunem?

Aveți idee câți profesori stau cu sufletul la gură gândindu-se dacă vor mai avea sau nu  catedre după  implementarea proiectului faimosului expert Ștas?

Bineînțeles că nu aveți idee. Nici dvs nici consilierii, specialiștii și experții care nu sunt plătiți cu 50 de lei pe zi.

Strategia deturnării atenției

Ați ascuns stimată doamnă ministru aceste probleme aruncând în spațiul public, adică pe Facebook prin cele câteva site-uri de casă, mici pastile otrăvite.

Mai întâi, supărarea părinților pentru slaba activitate și pregătire a profesorilor pentru învățarea asistată de tehnologie, spuneți dvs, la distanță, spunem noi profesorii.  Nu știu cum se face dar toate opiniile care apar sunt  negative. Adică știu… Sunt niște ONG-uri de casă care au nevoie de bani și deci până în septembrie vom fi obligați să facem cursuri de pregătire, pe banii noștri desigur că doar am fost plătiți în aceste trei luni.

Nu v-am auzit să interveniți și să spuneți că în această situație excepțională avem colegi care au făcut adevărate minuni. Am intrat în acest tumult, practic, cu mâinile goale. Am căutat, am experimentat și ne-am pus pe treabă. Unii mai bine, alții mai rău.  Să nu credeți că încerc să le caut scuze colegilor care nu și-au făcut treaba cum trebuie.  Dar care este acel „cum trebuie”? Care sunt standardele? A fost o învățare  din mers. Și, ca la copiii mici care încep să meargă, fiecare are ritmul lui. Nu este ușor să treci de la învățarea face to face la cea la distanță.

Ați declarat de zeci de ori că veți asigura device-uri pentru elevi.

V-ați gândit măcar o clipă că poate sunt și profesori care ar avea nevoie de ele? Sau copii ai acestor profesori?

V-ați gândit măcar o clipă la acei colegi ai noștri care trebuiau să tină lecții cu elevii lor, având la rândul lor 2-3 copii proprii care aveau și ei nevoie de mijloace IT și spațiu? Câți profesori locuiesc în apartamente cu 3-4 camere sau case și vile luxoase?

Ați repetat și repetați obsesiv nevoia de online și începând din septembrie. Dar ce măsuri se iau concret pentru ca de data asta să fie altfel? Nu! Aaaa! Ba da! Ne trimiteți la cursuri ținute de specialiști.

Trebuie să recunosc că sunteți un bun cunoscător al firii omului. Lăsați să se vorbească despre lipsa de profesionalism a cadrelor didactice  pentru ca părinții să nu își dea seama că dacă din septembrie ne vom întoarce la școala la distanță greul va cădea pe umerii lor.

Învățământul la distanță adâncește diferențele de șansă la educație

Știți bine că în orice sistem de învățământ  de oriunde din lume, particular sau public,  se merge pe un nivel mediu de  învățare astfel încât să fie atins de cât mai mulți  elevi. Dar în orice colectiv există elevi care pot mai mult.  De aceea există  învățarea diferențiată,  de aceea folosim metodele interactive. Nu avem dreptul de a-i ține  în loc pe cei care pot și vor să învețe mai mult. Metodele moderne interactive din clasă ne permit să le valorificăm acest potențial în beneficiul lor și al colegilor care au nevoie de sprijin.

În același timp există și elevi care au nevoie de mai multă atenție, de care trebuie să tragi, să lucrezi mai mult. Ce se va întâmpla cu ei? Au părinții pregătirea și puterea de a face acest lucru?

Eu cred că acest tip de învățare mărește decalajele între copii.  Învățarea  la distanță are nevoie de participarea și implicarea părinților.  Unii copii au șansa avea alături pe cineva care are expertiza necesară  pentru a face acest lucru.  Cred că procentul acestor copii  este mic. În învățarea la distanță,  conceptul de șanse egale la educație este un mit, o himeră. Cum se va asigura această egalitate de șanse a tuturor copiilor? Poate ne spune domnul Ștas. Când ne vom întoarce la școală doamnă ministru, profesorii vor face eforturi supraomenești pentru a reduce decalajul dintre copiii care au avut acces și susținere la învățarea la distanță și cei care nu le-au avut. În multe cazuri este vorba de copii din aceeași clasă. Ce veți face? Cum vor fi susținuți profesorii și elevii în acest demers?

Noi planuri de învățământ?

Într-o seară de sâmbătă, trepăduși, plătiți, cred eu, au lansat niște sondaje de opinie privind împărțirea planului de învățământ în ore în clasă și ore on-line. Cum vor fi împărțite aceste ore? Cum se vor ține? Cred că v-ați gândit (??? sau poate nu) că jumătate din elevi va sta în clasă și jumătate va urmări ora de acasă.

Va fi o dilaila (scuzați expresia, dar mi se pare cea mai potrivită) de pomină! Pentru că în următoarea oră lecția va fi reluată cu jumătatea de elevi care  au fost on-line. Asta pentru că în mod sigur cei „de acasă” vor avea multe întrebări și nelămuriri. Deci profesorul va bate pasul pe loc la greu. Am văzut că și pentru sport ați propus și ore on-line. Haideți! Chiar așa? Dacă nu va fi așa, ci în intervale diferite de timp, cum va fi plătit profesorul? Va primi spor „de calculator” precum funcționarii din minister? In aceste trei luni nimeni nu s-a gândit la asta.

Știți că de la 1 septembrie toate platformele care acum sunt gratuite vor fi cu bani? Grei de tot! Cine va plăti licențele? Când medicii au cerut echipamente, pe bună dreptate, imediat au început achizițiile. E drept că apoi au ieșit cu ele la o horă în bătătură, dar ce contează? Nu erau din banii proprii.  Profesorii vor avea  parte de același tratament?

Grădinițele, sursă generatoare de voturi?

Ați inclus grupa mare de la grădiniță în învățământul obligatoriu. Bănuiesc cu intenția de a o include în școală foarte curând, tot așa cum s-a făcut cu grupa pregătitoare. Dacă erați corecți, mă refer la legiuitori, includeați tot învățământul preșcolar în învățământul obligatoriu.

Dacă grupa mare va fi obligatorie, unde se regăsește ea în noile planuri privind învățarea la distanță? Nicăieri! Pentru dumneavoastră nu există. Grădinița este dar un generator de voturi. În aceste trei luni nici măcar odată nu ați făcut referire la educatoare și la activitatea lor on-line.

V-ați gândit măcar o clipă la cât de greu le-a fost educatoarelor să desfășoare aceste activități? V-ați gândit la ce eforturi au făcut aceste educatoare să găsească activități și metode care să nu îi țină pe copii ore în șir în fața ecranelor?

La vârsta preșcolară, gândirea copiilor este concret-intuitivă. Ei învață prin acțiune directă, prin experimentare, învață jucându-se. V-ați gândit la cât de greu le-a fost părinților să le susțină, să se substituie educatoarelor? Știți că educatoarele au lucrat mai întâi cu părinții pentru a-i învăța cum să învețe cu copiii? Aveți idee cât timp le-a luat tuturor acest lucru? Dacă ați fi făcut-o, ați fi pomenit și de acest segment al învățământului preuniversitar.

Dar…ca să nu se bage de seamă ați deviat atenția publică de la aceste probleme reale la…educația sexuală, adică la tichia de mărgăritar.

Follow the money!

Doamnă ministru, sunt unul din sutele de mii de profesori din România. Aș vrea să aveți curajul să veniți într-o cancelarie, fără  pază, fără trepăduși, cu un pachet de cafea sau ceai și să stați de vorbă cu noi ca de la profesor la profesor.Apoi să mergeți în ședința de guvern și să dați cu pumnul în masă ca banii economisiți de stat cu închiderea școlilor timp de trei luni să rămână în școli pentru asigurarea  unor condiții de secol XXI copiilor noștri.  Care bani, mă întrebați? Banii pentru cheltuielile cu utilitățile: gaz, curent, apă, articole de igienă. Mai sunt și banii pentru plata orelor în sistem de plată cu ora și banii pe eventualele concedii medicale. La nivel național este vorba de sume enorme.

Un ministru responsabil ar bate cu pumnul în masă

Bateți cu pumnul în masă pentru respectarea legii privind numărul maxim de copii în clasă și grupă.

Bateți cu pumnul în masă și cereți suplimentarea numărului de profesori, personal nedidactic și auxiliar, reactivarea spațiilor școlare scoase din uz.

Bateți cu pumnul în masă pentru eliminarea finanțării  per capita.

Bateți cu pumnul în masă pentru acordarea statutului de funcționar public profesorilor sau pentru o lege care să ne protejeze în fața abuzurilor de orice fel.

Bateți cu pumnul în masă pentru alocarea sumelor necesare unui învățământ modern. Nu vream 6% din PIB. Vrem suma de care este nevoie pentru modernizarea școlilor, a bazei materiale și retribuirii corecte a personalului din învățământ.

Bateți cu pumnul în masă ca toți profesorii să primească echipamentele necesar uni activități de calitate, pe același sistem ca în sănătate.

Bateți cu pumnul în masă pentru elaborarea unor legi care să redea profesorilor statutul pe care îl merită.

Sunt profesor și îmi doresc ca ministrul educației să fie ministrul meu, al colegilor mei, al celor fără de care nici dumneavoastră, nici alți oameni de stat nu ar fi ajuns unde sunt.

BreakingNews:

Avocat renumit: A apărut documentul șoc, cel care a interzis tratarea unor pacienți. Asta a dus la adevărate tragedii.


Statul ne crede niște sclavi inculți care pot fi jecmăniți la drumul mare toată viața

Cîțu nu dublează ”pomenile” copiilor pentru că țara este în criză. Oare cine a generat criza?

Orban a decis: ”Căutăm vaccin anticovid. În toamnă se estimează revenirea epidemiei”

Monica Pop – acuzații grave la adresa celor care au gestionat criza Covid-19: ”Vor răspunde pentru ceea ce s-a întâmplat în spitale”

Șoc! Nu prea s-a murit de Covid. Autopsia este fundamentală.

93 de pagini secrete privind manipularea așa-zisei ”pandemii”

Declarația unui medic renumit: ”Eu nu am de gând să mă vaccinez împotriva coronavirusului.”


Mascarada virusului letal a căzut. Premierul Orban a dovedit că totul este doar prosteala și controlul turmei


Profesorii întreabă…ministrul nu răspunde


Laureat Nobel: Politica de imunitate în masă este cea corectă. Izolarea poate să coste vieți!


Revolte de proporții:

Cazul Floyd se transformă în anarhie. Mii de persoane iau orașele cu asalt


Trump:

”Deoarece nu au reușit să facă reformele necesare și cerute vom pune capăt relației noastre cu OMS”


GRAV! Suspendarea drepturilor omului. Vasile Astărăstoae a avut dreptate


Vești bune! Liber la turism în toată Europa. Țările U.E. coordonează o deschidere comună

Citește și:

Cele mai turbate animale se comportă mai grațios și cumpătat decât o fac oamenii atunci când cred că sunt normali.


Distribuie acest articol Oficial Media
Share