Profesorii întreabă…ministrul nu răspunde

Doamnă ministru, cu toată dragostea…nu mai înțeleg nimic!
Nu că în ultimii 30 de ani aș fi înțeles ceva din activitatea miniștrilor.

Priorități ministeriale

Mulții miniștri care s-au perindat pe la ministerul educației, cu toții, fără nicio excepție și-au început mandatele cu cel mai important lucru pentru educație: schimbarea denumirii ministerului. Pe înțelesul tuturor cu cheltuirea unor bani, deloc puțini, pe ștampile și firme de școli. Ei credeau că noi fraierii nu ne dăm seama că licitațiile pentru acestea erau cu dedicație.
(Nu săriți în sus! E valabil pentru toți, indiferent de culoarea lor politică. )

Venea rândul organigramei. Direcții, departamente, comitete și “comiții” (vorba lui nenea Iancu). Alți directori, șefi, secretari și subsecretari, consilieri și alte proiecte, toate fantasmagorice. Rezultatul? Schimbarea legii! Schimbarea schimbării legii, apoi schimbarea schimbărilor la schimbarea legii.

Știu că am spus-o, dar mă repet. Nu am avut deloc speranțe la învestirea doamnei ministru Anisie și nu mai repet motivele. Dar de dragul acelor prieteni care credeau în dumneaei i-am acordat un pic de credit. Și? Cu ce a început? Cu schimbarea denumirii ministerului și modificarea organigramei și a titularilor de funcții.

Planurile mărețe anunțate cu surle și trâmbițe au început să pălească odată cu ascultatul pe la uși și numeroasele concesii făcute părinților și copiilor în detrimentul profesorilor.

Proiectele între intenție și finalitate.

Cred că nu și-a ales prea bine consilierii pentru că gafele au început să curgă în cascadă, începând cu democratizarea, adică un balon de săpun care s-a spart pe sistemul “Să se revizuiască, primesc. Dar să nu se schimbe nimica. Sau să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici pe colo și anume prin punctele esențiale ”

Și “ghinion” a început pandemo-nebunia și a prins ministerul total nepregătit și descoperit. Niciodată, dar niciodată, nici măcar pe vremea repetentului Funeriu nu am avut parte de atâtea decizii contradictorii, fără cap și fără coadă.
Aș fi putut să trec cu vederea peste toate, dacă nu erau ultimele decizii și declarații.
Dar să o luam pe rând.

Evaluarea națională și bacalaureatul

EN și BAC …Azi va fi, mâine poate poate, mâine seară nu va fi, poimâine iar fi. Va fi cu mască, ba fără mască, cu distanță, culoare, dezinfectanți, cu mănuși/fără mănuși, cu temperatură/fără temperatură.
NU ÎNȚELEG! De ce ieșiți cu declarații dacă nu știți ce vreți sau nu sunteți absolut sigură de ceea ce spuneți. Vă puteți da seama de acest lucru din numărul foarte mic de elevi care vor participa la cursurile de pregătire. De ce credeți? Din neîncredere!
Nu în directori sau profesori, ci în autoritățile reprezentate de dvs. Ce sau cine îndreptățește aceste autorități să se joace cu destinele oamenilor?

S-au promis acestor oameni cele mai eficiente măsuri de siguranță. Dar au fost doar de suprafață. Nimeni, dintre autorități, nu s-a gândit la alternative viabile pentru copiii respinși pe motiv de…temperatură. Răspunsul președintelui a fost chiar cinic. Va fi o a doua sesiune de examen. Dar ce locuri disponibile vor mai avea acei copii? Locurile cele mai vânate vor fi deja ocupate.

Oare un copil care a învățat 4 ani nu are dreptul la un examen echitabil dacă are febră de 37,4⁰ de la o infecție la o măsea? De ce nu are o șansă egală cu cea a unui elev care a tras mâța de coadă 4 ani, dar care nu are febră în ziua examenului?

Și acum mă întorc la pregătirea elevilor din clasele terminale. Ați declarat pe la anumite posturi de televiziune, că elevii care nu vin în școală la pregătire vor avea parte de aceasta, prin învățarea la distanță. Asta înseamnă ore duble de predare pentru profesori. Nu mă refer la bani, ci la timpul fizic. Cred că profesorii sunt priviți ca niște roboți sau, mai rău, ca niște sclavi. Sunt oameni, au familii, au probleme, au griji. Sunt oameni de care de 30 de ani se trage până la epuizare. Sunt oameni pe care de 30 de ani nu îi întreabă nimeni ce nevoi au.

Cheltuirea banilor publici – semne de întrebare

Profesorii sunt și acei oameni care de 30 de ani se luptă cu neajunsurile din sistem. Sunt oameni care privesc consternați cum declarați cu nonșalanță că se alocă 10 milioane de euro pentru măști.
NU ÎNȚELEG!
10 milioane de euro! Asta înseamnă aproape 17.000.000 de măști la preț de magazin. În 2019 au fost aproape 155.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a și cam 130.000 de clasa a XII-a. Să zicem și 100.000 de profesori implicați (deși nu s-a spus că și profesorii vor primi măști). Asta înseamnă cam 44 de măști de persoană. Pe bune?

Ați venit apoi cu ideea de a rezolva problema numărului mare de elevi la clasă/grupă cu alternarea învățării în clasă cu cea la distanță. Cum oare v-a trecut măcar prin cap așa ceva? Deci profesorii vor sta în aceeași zi și la școală și pe net pentru aceeași lecție.
NU ÎNȚELEG!
Chiar nu vă gândiți deloc la profesori? Știu că ați declarat că importanți sunt elevii și părinții, dar acum după atâtea luni de stat acasă cu propriii copii mulți părinți nu mai sunt atât de încântați de a fi parte din școala de acasă. Nu pentru că nu vor să aibă copiii aproape, ci pentru că au înțeles că profesorul, așa rău cum este el prezentat de zeci de ani, este exact cel de care are nevoie copilul pentru a-și desăvârși o parte din educație.

Vă repet! Credeți sau nu, profesorii sunt și ei oameni. Au dreptul la viață proprie, la imaginea proprie, au dreptul la demnitate la fel ca oricare cetățean al acestei lumi. Dacă vreți să implementați această alternativă, eu zic să angajați tot atâția profesori câți avem acum în sistem.

Posibile soluții

Dar, esențial! Înainte de a-i așeza în fața ecranelor pentru școala la distanță, aveți grijă să le creați condiții. Oferiți-le spații în școli, pentru că “acasa” lor nu este spațiu public. Ei au dreptul la intimitate, chiar dacă acum au renunțat cu ușurință la ea din respect pentru elevii lor. Știți cum trebuiau să se desfășoare lecțiile școlii de acasă în aceste trei luni? Cu profesorii în sălile de clasă, utilizând mijloacele didactice ale școlilor/grădinițelor, iar copiii în siguranță acasă. În acest fel puteau fi evitate multe din neajunsurile învățării la distanță și acele mizerabile (scuzată să îmi fie exprimarea) reproșuri precum că profesorii primesc bani degeaba.

În cazul în care veți opta pentru cocteilul propus de dvs reduceți din acei 10 milioane de euro pentru măști și organizați niște cursuri, de calitate, pentru profesori, cu tehnici de predare și comunicare în școala la distanță și de utilizare a platformelor. A!!! Și dați bani pentru achiziționarea acestor platforme. Revizuiți criteriile de evaluare ale cadrelor didactice, astfel încât să rămână în sistem cei care fac cinste acestei profesii, care o fac bine, cu profesionalism și responsabilitate.

Responsabilitatea declarațiilor nu există!

În ultimele zile, altă minune! De la 1 iunie se reiau cursurile la grădinițele și școlile particulare. Asta da! Explicația m-a năucit!
NU ÎNȚELEG!
S-a spus că este pentru a-i sprijini pe părinții care revin la lucru, care nu își mai pot lua acel concediu cu 75% pentru a sta cu copiii. Aș fi curioasă cât la sută din populația școlară o reprezintă cea din mediul privat. Cred că un procent destul de mic, iar părinții sunt cei care își permit taxele, adică și niște bone, adică puțini din țara asta.

Marea majoritate a celor care chiar trebuie să se întoarcă la lucru sau să își caute ceva de lucru, este formată din părinții copiilor din învățământul de stat. Aceștia au o mai mare nevoie de revenirea la școală și grădiniță, mai ales. Din păcate însă nu cred că va fi posibil, chiar dacă primul ministru a promis asta.

Grădinițele nu sunt pregătite, nu pot asigura numărul maxim de 15 copii într-o grupă din lipsă de spațiu și personal. Dacă ar avea fonduri, ar putea face asta până în toamnă. Acum însă…

 În loc de concluzii…

Vedeți cât de multe nu înțeleg? Și mai sunt și altele, dar cine să asculte?
Vorbim noi între noi, îi mai spunem lui Facebook când ne întreabă la ce ne gândim. Căci de la autorități este numai tăcere.

Cu toată dragostea, doamnă ministru, NU ÎNȚELEG de ce nu există normalitate și în țara mea și de ce nu este școala, bunăstarea profesorilor, elevilor și părinților, adevărata preocupare a ministerului.

Cineva spunea că nu sunteți lăsată să luați anumite măsuri. Dacă este așa, este grav. Ar trebui să vă dați demisia și declarați în fața părinților, elevilor și profesorilor că,faceți acest lucru pentru că…. Apoi următorul ministru să facă la fel și tot așa până când educația cumva deveni, cu adevărat prioritate națională.

93 de pagini secrete privind manipularea așa-zisei ”pandemii”

Revolte de proporții:

Cazul Floyd se transformă în anarhie. Mii de persoane iau orașele cu asalt

Trump:

”Deoarece nu au reușit să facă reformele necesare și cerute vom pune capăt relației nostre cu OMS”

GRAV! Suspendarea drepturilor omului. Vasile Astărăstoae a avut dreptate

Suntem prostiți și răspundem bucuroși la prosteală. Trăim minciuna și demența ca pe adevăruri absolute

Vești bune! Liber la turism în toată Europa. Țările U.E. coordonează o deschidere comună

Citește și:

Cele mai turbate animale se comportă mai grațios și cumpătat decât o fac oamenii atunci când cred că sunt normali.

Secelean Rodica Nina

Distribuie acest articol Oficial Media