Supraviețuitorii abuzului narcisist se luptă adesea cu sentimente de vinovăție, rușine și stima de sine scăzută

Când narcisistul este părintele tău. Narcisiștii au multe laturi și aleg foarte atent ce parte doresc să arate, în funcție de cea care îi va aduce beneficii. Prin urmare, atunci când cineva intră într-o relație cu un narcisist, poate dura ceva timp până când adevăratele culori ale narcisistului sunt dezvăluite. Din păcate, pentru unii, această revelație poate veni mult prea târziu, când s-ar putea să fi luat angajamente precum aducerea copiilor pe lume.

Nu că cineva ar regreta că a avut copii; cu toate acestea, pot exista regrete majore cu privire la alegerea de a avea un copil cu un narcisist, deoarece aceștia nu sunt doar extrem de distructivi în parteneriatele romantice, ci și sunt capabili să provoace prejudicii mari ca părinți.

Pe de altă parte, s-ar putea ca narcisistul să fie părintele cuiva care citește asta acum, iar acest lucru poate fi, de asemenea, teribil de dureros și extrem de greu de acceptat.

Trist este că de multe ori avem așteptări mari pentru cei care sunt părinți. Uităm că sunt și ființe umane în afara rolului lor de părinte și că în acel rol de a fi oameni pot avea diverse probleme, precum și tulburări de personalitate abuzive.

În mod regulat, închidem ochii la greșelile părinților noștri și, în loc să ne uităm la comportamentul lor, le îndreptăm cuvintele și acțiunile spre interior și credem că trebuie să fim vinovați pentru felul în care aceștia acționează. Nu contează dacă suntem copii sau adulți, încă ne este dificil să identificăm unde începe linia parentală și unde se termină linia copilului.

Pentru a fi siguri că nu absorbim negativitatea și toxicitatea pe care o iradiază un narcisist, este imperativ să înțelegem mai multe despre cum și de ce se comportă ei așa cum se comportă și, de asemenea, cum evoluează dinamica dintre părinte și copil.

Cel mai important lucru de reținut este că, deși poate părea că acțiunile unui narcisist sunt reci, insensibile și intenționate, adesea un narcisist nu operează de la un nivel conștient, iar aceste lucruri sunt livrate fără ca narcisistul să-și dea seama de durerea și trauma pe care o provoacă.

Narcisiștii sunt adesea răniți profund și nu au nicio idee despre modul în care comportamentul lor îi afectează și îi distruge pe alții. Narcisiștii pot folosi copiii pentru a-și consolida stima de sine scăzută.

Ei nu numai că se luptă să aibă compasiune și să vadă cum funcționează emoțiile altor oameni, ci le va fi imposibil să empatizeze atunci când altcineva este rănit și suferă.

Narcisistul va avea control complet, va fi ostil și gelos dacă copilul dorește să se elibereze de ghearele lui și să-și creeze o viață proprie

Copilul unui narcisist există doar pentru a fi de folos părintelui său, iar narcisistul își va vedea copiii ca pe o extensie a lor înșiși. Ei nu reușesc să realizeze că copilul are propriile cerințe emoționale și narcisistul va folosi metode manipulative pentru a-l împiedica pe copil să-și exprime aceste nevoi.

Narcisiștii își văd copiii ca pe niște posesiuni și au adesea relații extrem de strânse, exclusive și posesive cu ei. Narcisistul va avea control complet, va fi ostil și gelos dacă copilul dorește să se elibereze de ghearele lui și să-și creeze o viață proprie. Un narcisist poate critica constant pentru a-l face pe copil să se simtă inferior și lipsit de valoare, astfel încât să se lupte să mențină nivelul de încredere necesar pentru a exista independent.

Un părinte narcisist își poate împinge copilul să exceleze într-un anumit domeniu, cum ar fi studiile academice sau sportul, pentru a se lăuda cu realizările copilului său față de ceilalți și pentru a simți un sentiment de validare personală.

În unele cazuri, părinții narcisici pot chiar concura cu copilul lor, încercând să-i eclipseze sau să demonstreze că sunt mai buni într-un fel. Ei pot vedea succesele copilului lor ca pe o amenințare la adresa propriului sentiment de superioritate. Acest lucru poate fi deosebit de dăunător pentru copii, care pot simți că nu se pot ridica niciodată la înălțimea așteptărilor părinților sau pot dezvolta propriile probleme de stima de sine ca urmare a acestei competiții.

Un narcisist îi va spăla cu succes creierul copilului în primii ani și va trece dintr-o clipită de la bunătate la răutate, astfel încât copilul se va simți constant instabil și se va agăța cu disperare de părintele său. Pentru copiii mici, părintele este principala influență în viața lor; copilul are încredere în părintele său și nu își va da seama decât mai târziu, sau chiar deloc, că comportamentul părintelui a fost abuziv.

Copilul va simți adesea teamă ”să se legene în barca” cu părintele lui, deoarece în orice moment narcisistul poate dezlănțui un torent de agresivitate și furie asupra lor și apoi, în câteva momente, pare a fi cea mai iubitoare și grijulie persoană posibilă. Dacă copilul se comportă și se încadrează în concordanță cu ceea ce își dorește părintele, totul va merge bine, astfel încât copilul se menține ferm aliniat cu părintele său prin frică mai degrabă decât prin iubire.

În momentul în care se îndepărtează de narcisist, tot iadul poate părea că se declanșează

Din păcate, asta înseamnă că copilul va crește și va fi confuz cu privire la cum arată dragostea și va vedea dragostea ca pe ceva care are condiții puse asupra ei. Ei știu că pentru a primi dragostea părintelui narcisist trebuie să acționeze în consecință și să-i placă narcisistului în orice moment. În momentul în care se îndepărtează de narcisist, tot iadul poate părea că se declanșează. Niciun copil, chiar și un copil adult, nu își dorește să fie constant în război cu un părinte, așa că cel mai adesea cel mai ușor lucru de făcut este să muncești din greu pentru a-i face pe plac părintelui.

Dacă există mai mult de un copil în familie, părintele narcisist va avea adesea un favorit care nu poate greși în ochii lor. Acest lucru creează și mai multe nesiguranțe pentru copilul asupra căruia sunt vizate resentimentele. Copilul va simți ca și cum își imaginează lucruri, deoarece se pare că toți ceilalți din jurul lui, inclusiv frații lor, sunt tratați foarte diferit.

Din nou, narcisistul va alege cine vede anumite părți ale lor, în funcție de ceea ce au de câștigat. Când copilul caută ajutor sau sprijin de la alții, este posibil ca nimeni altcineva să nu vadă ce se întâmplă cu adevărat.

Narcisistul folosește forme de iluminare cu gaz pentru a arunca în aer situații și pentru a face să pară că copilul este de vină. Acest lucru îi afirmă în continuare copilului că sunt complet de vină și merită tot ceea ce li se întâmplă. De asemenea, îl poate face pe copil să se simtă ca și cum ar înnebuni, deoarece nimeni altcineva nu se poate identifica cu starile prin care trece.

Narcisistul va alege probabil copilul preferat în funcție de ceea ce are de câștigat. Dacă copilul este ușor de manipulat și nu pune la îndoială sau nu se uită îndeaproape la niciunul dintre comportamentele lui, narcisiștii îl vor vedea ca pe un aliat al jocului lor. Este întotdeauna util pentru un narcisist să aibă mulți oameni de partea lor, deoarece acest lucru asigură că șarada lor este bine ascunsă și nu vor fi aflați pentru cine sunt cu adevărat.

Un narcisist are nevoie de o hrană energetică, iar dacă are un copil care este sensibil, este foarte probabil ca acel copil să devină cel care suferă cel mai mult. Narcisistul va trage energie din drama și suferința pe care o provoacă, iar cu cât o persoană este mai ușor de rănit, cu atât este mai probabil ca un narcisist să mențină dinamica.

Dansul dintre narcisist și copil se încheie doar atunci când copilul își îndepărtează complet reacțiile emoționale și refuză să continue să fie victima abuzatorului

Acest lucru este extrem de dificil pentru copil, deoarece dintre toți oamenii de care suntem legati, cel mai greu de eliberat este un părinte – mai ales când relația a fost una abuzivă.

Cel mai adesea copilul a ajuns complet la maturitate și a găsit o oarecare încredere și a muncit din greu pentru a menține un nivel sănătos de stima de sine înainte de a avea puterea de a-și plasa părintele la o distanță sigură.

Drumul către recuperare nu va fi unul ușor, totuși, odată ce am recunoscut și am înțeles bine tipul de personalitate al cuiva, este mult mai ușor să oferim compasiune și iertare. Nu este ușor să acceptăm că acest tip de abuz a avut loc, dar, când ne amintim că narcisismul este o tulburare de sănătate mintală, putem începe să-l vedem ca altceva decât un comportament urât și vicios.

Dragostea necondiționată pentru un părinte care este narcisist nu este deloc ușoară, totuși, este posibil dacă înlăturăm judecata și nu mai avem așteptări care ne vor dezamăgi de fiecare dată.

Dacă copilul nu atinge un nivel de conștientizare și înțelegere cu privire la dinamica acestei relații, este posibil ca acesta să dezvolte și trăsături narcisiste. Ei pot deveni profund răniți și zguduiți de tot abuzul și apoi pot repeta ciclul de abuz și pot face altora așa cum le-au făcut ei.

Un copil care locuiește acum cu un părinte narcisist sau care a crescut cu unul trebuie să facă o cantitate enormă de muncă de vindecare pentru a se asigura că nici nu devine narcisist sau că nu va atrage relații cu narcisiști în viitor. Din păcate, adesea atragem ceea ce ne pare cel mai familiar. Dacă tot ce știm este „dragostea” narcisică, există șanse mari să atragem iluzia „iubirii” cu un narcisist.

Narcisiștii sunt ei înșiși răniți. Oamenii răniți îi rănesc adesea pe oameni.

Oricât de greu este de văzut în acel moment, narcisiștii sunt ei înșiși răniți. Oamenii răniți îi rănesc adesea pe oameni. Deși aceasta nu este o scuză și nu cred că pentru o clipă ar trebui să permitem și să acceptăm acest tip de comportament să ne infecteze viața, cred că putem încerca să ne deschidem la faptul că oamenii care sunt narcisiști, în general, nu își propun să provoace în mod deliberat traume.

Pentru a vindeca abuzul unui narcisist este esențial să înțelegem că copilul nu este cel care a fost de vină. Acest lucru va dura mult timp pentru a accepta pe deplin, dar cu cât copilul unui narcisist învață mai mult despre această afecțiune, cu atât are mai multe șanse să înțeleagă asta.

De asemenea, trebuie stabilite limite pentru a se asigura că părintele narcisist nu are acces la emoții care pot fi declanșate cu ușurință. Pentru ca relația să continue, trebuie stabilite linii directoare ferme, clare și dure. Este esențial să protejați alți copii și nepoți pentru a preveni ca aceștia să fie, de asemenea, în linia de foc și susceptibili la abuzuri similare.

Independența este cheia pentru a ne asigura că narcisistul nu va avea capacitatea de a manipula și controla viața copilului. Acest lucru nu este ușor când copilul este mic; totuși, ca copil adult este imperativ să faci pași mici pentru a construi o viață liberă de părintele narcisist.

Când un copil a suferit un abuz narcisist din partea unui părinte, acesta poate avea efecte de lungă durată asupra sănătății și bunăstării sale mintale. Cu toate acestea, este important să ne amintim că, cu timpul, se poate vindeca dacă are sprijin, supraviețuitorul abuzului narcisic își poate depăși trecutul și își pot recupera puterea.

Supraviețuitorii abuzului narcisist se luptă adesea cu sentimente de vinovăție, rușine și stima de sine scăzută ca urmare a abuzului pe care l-au îndurat. Cu toate acestea, este important pentru ei să-și amintească că nu sunt de vină pentru comportamentul părinților lor și că au dreptul să trăiască o viață fără abuz și manipulare.

Reformularea experienței lor ca a unui supraviețuitor, mai degrabă decât a unei victime, poate fi încurajatoare și poate ajuta supraviețuitorii să-și recapete un sentiment de control asupra vieții lor.

Afirmațiile regulate pentru a întări cât de departe a ajuns copilul și cât de valoroși sunt ca individ sunt ambele extrem de importante. Terapia și sprijinul din partea altora care au trecut prin situații similare pot ajuta, de asemenea, la procesul de recuperare.

Dacă copilul este mic și locuiește cu părintele narcisist, poate fi benefic să solicitați îndrumare de la o organizație de renume care înțelege această tulburare de personalitate, pentru a obține sfaturi despre situația individuală. Ei pot beneficia, de asemenea, din învățarea unor strategii și limite sănătoase de coping pentru a se proteja de comportamentul părinților lor.

Trăsăturile unui părinte narcisist:

Își minte în mod compulsiv copilul
Neglijează nevoile copilului
Inferiorizează copilul și îl face să se simtă nesemnificativ
Se comportă ca și cum ar avea întotdeauna dreptate
Contrazice comportamentul în mod constant spunându-i copilului cât de speciali sunt
Încearcă să creeze o relație de codependență
Trebuie să fie în centrul atenției
Folosește manipularea și ”iluminarea cu gaz” pentru a crea dramă
Absorbit total de sine, copilul este privit ca o pacoste
Folosește copilul ca instrument pentru a câștiga bogăție financiară sau bunuri materiale
Are o scuză sau o explicație pentru tot, nu își asumă niciodată responsabilitatea
Impune reguli cu o mână de fier, astfel încât copilul să se teamă
Va critica în mod constant, dar va pretinde că este în beneficiul propriu al copilului
Nu există limite, părintele simte că deține acces complet la toate e-mailurile private ale copilului, apelurile telefonice, relațiile etc.
Dă vina pe toți ceilalți pentru tot ce li se întâmplă
Încearcă să câștige simpatie pretinzând că sunt vulnerabili din punct de vedere emoțional
Pare să-și facă mare plăcere provocând dramă
Imaginea înseamnă totul pentru ei, așa că nu vor aprecia faptul că copilul face ceva pentru a-l perturba
Folosește șantajul emoțional
Extrem de gelos, își va sabota copilul, mai degrabă decât să-l vadă că se descurcă bine
Afișează copilul astfel încât alții să creadă că este un părinte grozav
Împinge copilul la niveluri extreme pentru a se descurca bine, astfel încât să se poată lăuda celorlalți cu cât de bine l-au crescut
Îl face pe copil să se simtă ca și cum nu este suficient de bun

Vindecarea de abuzul narcisic este o călătorie și poate cere timp, dar cu resursele și sprijinul potrivit, supraviețuitorii pot continua să trăiască vieți împlinite și fericite.

Alex Myles – empathplanet.com

Citește și: