Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Politică prin Cultură și Istorie… ROMÂNI PATRIOȚI, VENIȚI LA ȚEBEA!

   La 24 iunie 1824, deasupra Apusenilor a răsărit o stea, AVRAM IANCU!

Ieri , Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat  proiectul de lege pentru instituirea anului 2024 ca “Anul Avram Iancu”, după ce a trecut și de Senat, în luna martie a.c.

”Se instituie anul 2024 ca ”Anul Avram Iancu” pentru aniversarea a 200 de ani de la naşterea revoluţionarului Avram Iancu. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora, pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii şi activităţii lui Avram Iancu”, se arată în proiectul de lege.

 În urma demersurilor făcute de poetul Laurian Stănchescu, coordonator al Secției de Cultura și Istorie Națională și Universală din cadrul Departamentului pentru Transilvania al PUSL, în anul 2016, în urma adoptării de către Parlament a unei legi, iar apoi, după apariția  decretului  prezidențial, conducătorul revoluției române din 1848 – 1849 din Transilvania, Avram Iancu a fost declarat ”Erou al Națiunii Române” pentru merite excepționale în afirmarea identității și a drepturilor naționale pe teritoriul strămoșesc.

Zilele trecute Raluca Bugnar ca  lider al Departamentului pentru Transilvania al PUSL, în prezența Preasfințitului Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei,  Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, a membrilor din filiala județeană a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere și a reprezentanților filialelor județene ale Asociației Cadrelor în rezervă și retragere din Ministerul Afacerilor Interne, Asociației „Cultul Eroilor” și Asociației Veteranilor de Război, în fața troiței din curtea Catedralei Episcopale „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Deva, a  participat la evenimentul ” Biserica și Armata” în cadrul căruia s-a săvârșit slujba Parastasului pentru camarazii din Asociațiile amintite, trecuți la cele veșnice, iar apoi a fost oficiată o slujbă de mulțumire și de binecuvântare pentru cei prezenți. Preasfințitul Părinte Episcop Nestor a adresat celor prezenți un cuvânt despre slujirea comună a sfinților lui Dumnezeu și a eroilor țării noastre, și anume jertfa în numele dragostei pentru ceilalți. În încheierea manifestării au fost înmânate mai multe diplome și medalii aniversare, apoi a urmat  ceremonialul  depunerii de coroane de flori.

                                                                               

”Nu m-am luptat pentru cruci şi favoruri, ci pentru eliberarea naţiunii mele”
Supranumit de români ”Crăişorul Munţilor” , Avram Iancu a deschis calea spre deşteptarea naţională, faptele sale înscriindu-se în conştiinţa poporului român, pregătind calea spre Marea Unire,  ce va  fi înfăptuită  în anul 1918, la ALBA IULIA.
                                                                                           
”Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acum, durere, fără mult succes, dar tocma acum cu întristare văd că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea. Un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur. Voiesc dară şi hotărât să dispun ca după moartea mea toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii şi întru ajutorul înfiinţării unei academii de Drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii noi. Câmpeni, 20 decembrie, Avram Iancu, avocat”, stă scris în testamentul lui Avram Iancu!!!

”Personalitatea incomensurabilă a Crăișorului… a mitologiei spiritului său… năruit în Constelația Golgotei Martirilor și Mucenicilor – precum un fruct chemat în floarea rădăcinii geto- dacice — invocă gravitația sentimentelor contemporane!

Nu se află Împărat, Rege, Principe sau Stăpânitor al Lumii… să fi scris un Testament apoteotic și atât de tulburător pentru Națiunea sa… cum a întruchipat Avram Iancu… dorul Țării sale! Nu există filosof…din Antichitate… și până astăzi… să simtă ființa Țării sale… cum a simțit Crăișorul… iubirea pentru neamul românesc… până la destrămarea de sine… cu înțelegere demiurgică!
Este o măreție să te închini în fața veșniciei sale din Panteonul Moților, Ierusalimul Românesc!
                                                                                             
 Regii Întregitori de Țară – Ferdinand și Maria… s-au închinat la Apostolul Românismului! Câtă măreție și ce legământ regal!
                                                                                   
Țebea este Catedrala Românismului, pereții ei sunt ca ai unui abis ceresc, se înalță în jos în pământ, mormintele cu mucenici și martiri sunt acoperișul acestui sanctuar, iar mormântul lui Avram Iancu este potirul care păstrează divinitatea românismului, în el se află crucifixul și chivotul în care se vor boteza cruciații neamului românesc din vecia de mâine.
De câţiva ani bântui prin Apuseni ca o idee despărţită de trup. Sângele care curge nu doare, doar cel rămas în mine mă spintecă în toate părţile. Este amarului meu de a vedea cum iubita şi sfânta mea Naţiune se destramă ca o cămaşă purtată la prea multe sărbători.
“Nebunia” lui Avram Iancu a fost una dintre cele mai frumoase iubiri biblice închinată de cineva Naţiunii sale, iar sacrul său Testament nu este cu nimic mai prejos decât scrierile din vechile papirusuri ale antichităţii.
Homer l-ar fi făcut zeu, iar zeii l-ar fi făcut nemuritor într-o constelaţie cerească. Autorii greci l-ar fi făcut eroul cărţilor şi al antichităţii. Noi am pus peste el o piatră neînstelată, plină cu neant!
Avram Iancu a fost ales de ursitoarele neamului românesc să fie strigătul de înviere al unei istorii străvechi şi care începuse să-şi piardă idealul în nisipul mişcător al unui veac tulburat de patimi şi prezis şi de Scriptură. Doar un trimis al lui Dumnezeu mai putea fi deasupra lucrurilor ca să le dea fiinţă nouă, el fiind Crăişorul Munţilor Apuseni, Avram Iancu.
Venise Mesia istoriei noastre, dar ca orice sfânt trimis de Domnul, el însuşi avea să fie jertfa învierii Naţiunii noastre întru Slava lui Dumnezeu şi a Poporului Român! Îşi cunoştea menirea, şi-a asumat destinul şi a făcut din viaţa sa un rug de pe care a ars ca o tămâie biblică pentru spiritul neamului. Crăişorul şi-a sanctificat viaţa şi moartea, crucificându-se pe nevoile şi suferinţa compatrioţilor, singura lui avere şi bucurie fiind fericirea Naţiunii sale, care din nefericire nu s-a împlinit în timpul său şi nici după aceea.
Testamentul lăsat de Erou şi neîmplinit de noi, este o rană veche, uriaşă, vie, stă deasupra noastră ca un cer mustrător aşteptând răspunsul de un veac şi ceva. Văd cu tristeţe că şi generaţia mea se stinge fără a lua în seamă unul dintre cele mai sacre îndemnuri pe care le poate simţi un om faţă de ţara sa, Testamentul lui Avram Iancu!
Departamentul pentru Transilvania… are șansa istorică… să devină urmaș testamentar al Testamentului Eroului Națiunii Române! Să nu-mi răspundeți mie, Țebea Crăișorului… are nevoie de invocația Departamentului pentru Transilvania! Eu sunt un fir efemer de viață!” transmite colegul și patriotul Laurian Stănchescu.

 

 

 

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share