Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Atacurile de panică. Femeile au de două ori mai multe șanse de a suferi de această afecțiune mintală decât bărbații

Tulburarea de panică este un tip de tulburare de anxietate în care o persoană experimentează atacuri de panică recurente. Un atac de panică implică sentimente bruște de teamă intensă și îngrijorare combinate cu simptome fizice copleșitoare, chiar dacă nu există un pericol real prezent.

Atacurile de panică în sine nu pun viața în pericol, dar te pot face să simți că nu poți respira, ca și cum ai avea un atac de cord sau că ai putea muri. Atacurile de panică tind să apară brusc și fără avertisment. Te pot lovi oriunde și oricând, chiar și în locuri în care te-ai aștepta să te simți în siguranță.

De exemplu, un atac de panică te poate trezi dintr-un somn profund în propriul tău pat, te poate lovi când ești în vacanță la plajă sau poate lovi în timp ce ești la biserică. Sentimentele supărătoare pot persista mult timp după debutul inițial al atacului de panică. S-ar putea să începi să trăiești cu frica de a avea un alt atac și să începi să eviți locurile sau situațiile în care crezi că s-ar putea întâmpla din nou. Acest lucru vă poate distruge calitatea vieții și poate cauza probleme la locul de muncă, la școală și acasă.

Cine are tulburare de panică?

În fiecare an, aproximativ 1 din 10 adulți suferă cel puțin un atac de panică. Și se estimează că aproximativ o treime din toți oamenii vor avea unul în timpul vieții. Cu toate acestea, a avea un singur atac de panică nu înseamnă că aveți tulburare de panică. Atacurile de panică recurente care caracterizează tulburarea de panică afectează doar 2-3% dintre oamenii. Tulburarea apare de obicei la vârsta adultă, dar poate afecta și copiii.

Citește și:

Gabor Mate: Boala este un mod prin care corpul spune ”nu” atunci când omul nu spune

Femeile au de două ori mai multe șanse de a suferi de această afecțiune mintală decât bărbații. Și femeile care au experimentat depresie postpartum pot prezenta un risc crescut de tulburare de panică mai târziu în viață în timpul menopauzei. Numeroase studii sugerează că unii oameni au o predispoziție genetică pentru tulburare, deoarece tinde să apară în familii.

Care sunt simptomele de bază?

Tulburarea de panică este considerată a fi o tulburare de anxietate, care este cea mai frecventă afecțiune de sănătate mintală din America. În fiecare an, 40 de milioane de adulți americani (peste 18% din populație) suferă de anxietate. Atacurile de panică sunt asociate cu simptome fizice și psihologice, inclusiv dureri în piept, palpitații ale inimii, dificultăți de respirație, amețeli, amorțeală, senzația de a înnebuni sau chiar de a muri.

Ce cauzează tulburarea de panică?

Cu tulburarea de panică, precum și cu alte tipuri de tulburări de anxietate, este, de asemenea, important să căutați alte cauze posibile ale simptomelor dumneavoastră. Dezechilibrele hormonale, expunerea la toxine (cum ar fi mucegaiul toxic) și infecțiile cronice (cum ar fi boala Lyme) pot contribui la probleme de anxietate, inclusiv atacuri de panică. Găsirea unui medic integrator care efectuează teste de laborator pentru a verifica acești posibili factori contributivi poate fi cheia pentru obținerea unui diagnostic complet și precis.

Tulburarea de panică crește riscul altor tulburări de sănătate mintală, inclusiv:

Depresie
Schizofrenie
Tulburări legate de consumul de substanțe
Fobii (agorafobie, fobii sociale)
Tulburare obsesiv-compulsivă
Gânduri și comportament sinucigaș

Tulburarea de panică. Creierul funcționează diferit

Imagistica creierului arată că tulburarea de panică nu este un defect de caracter sau o slăbiciune personală. Este asociat cu modificări biologice ale creierului. Scanările SPECT ale creierului arată că hiperactivitatea în ganglionii bazali este frecvent observată la persoanele cu anxietate și tulburare de panică, dar pot exista și alte zone cu activitate anormală.

SPECT (tomografia computerizată cu emisie de fotoni unici) este un studiu de medicină nucleară care evaluează fluxul sanguin și activitatea din creier. Practic, arată trei lucruri: activitate sănătoasă, prea puțină activitate sau prea multă activitate. O scanare „activă” sănătoasă arată cele mai active părți ale creierului, albastrul reprezentând activitatea medie și roșu (sau uneori roșu și alb) reprezentând părțile cele mai active ale creierului. În scanarea sănătoasă din stânga, zona cea mai activă este în cerebel, în partea din spate/inferioară a creierului. Scanarea creierului din dreapta este de la o persoană cu tulburare de panică și arată o activitate crescută marcată în ganglionii bazali.

​Diagnosticarea și tratarea tulburării de panică

În psihiatria tradițională, unde diagnosticele se bazează exclusiv pe grupuri de simptome, nu este neobișnuit ca tulburarea de panică să fie diagnosticată greșit. Condițiile care au similarități cu tulburarea de panică includ PTSD, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de anxietate socială sau tulburarea de anxietate generalizată. Un diagnostic inexact și un tratament necorespunzător vă pot exacerba simptomele și vă pot ține cufundat în frica paralizantă de un alt atac de panică.

Atenție la faptul că tratamentul tradițional cu medicamente antianxietate poate fi dăunător pentru creier. De exemplu, benzodiazepinele suprimă activitatea creierului și pot face creierul să pară toxic (îmbătrânit sau cu activitate scăzută) și s-a descoperit că, cresc riscul de demență.

Din păcate, psihiatria tradițională adoptă de obicei o abordare unică pentru diagnostic și tratament. Dar tulburarea de panică nu este o tulburare simplă sau unică. A oferi tuturor aceluiași tratament nu va funcționa niciodată. Trebuie să abordezi toți factorii din viața ta care contribuie la simptomele tale. Acesta este motivul pentru care este atât de important să ne uităm la creier pentru a identifica modelele de bază ale creierului asociate cu această afecțiune. Imagistica funcțională a creierului cu SPECT, care măsoară fluxul sanguin și activitatea din creier, vă permite să vedeți ce se întâmplă în creier, astfel încât un plan să poată fi personalizat pentru tipul dvs. de creier pentru a vă ajuta să vă simțiți mai bine.

sursa: amenclinics.com

Citește și:

Gabor Mate: ”Oamenii trebuie să se trezească, să fie conștienți de traumele lor, de stres, de problemele în care trăiesc”

Gabor Mate: Când îți reprimi permanent emoțiile și nu ești tu însuți, te supui stresului, fie că-ți dai seama de asta sau nu

Ce este tulburarea de stres posttraumatic și trauma emoțională

Distribuie acest articol Oficial Media
Share