MAI caută soluții pompieristice, le anunță cu surle și trâmbițe, dar ascunde, în continuare, sub preș, unele probleme grave ale Sistemului de Ordine Publică,

Ieri, 27 septembrie 2023, la sediul MAI, secretarul de stat – chestorul general de poliție Bogdan Despescu, alături de reprezentanți cu funcții de conducere în structurile MAI, a susținut o conferință de presă, în care au fost prezentate unele ,,măsuri operaționale și propuneri de consolidare a cadrului legislativ pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor și combaterea infracționalității”, cu accent pe combaterea și prevenirea traficului/ consumului de droguri și pe siguranța rutieră.

Pachetul de măsuri prezentat  abordează prioritățile structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum prevenirea și combaterea traficului și a consumului de droguri și siguranța rutieră, fiind rezultatul unui amplu proces de consultare cu specialiști în domeniu și al valorificării dezbaterilor din spațiul public pe aceste teme.

Pe palierul combaterii traficului de droguri, măsurile propuse vizează, prioritar, gestionarea mai eficientă a resurselor și simplificarea procedurilor în ceea ce privește instrumentarea cauzelor penale, pedepse adecvate pentru traficanții de droguri și măsura confiscării obligatorii și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni în domeniul drogurilor, indiferent de valoarea acestora.

Astfel, se propun:

• înăsprirea condițiilor în care un infractor poate beneficia de reducerea pedepselor,
• eliminarea posibilității condamnării cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor de trafic de droguri,
• incriminarea unor noi fapte referitoare la publicitatea drogurilor,
• instituirea unor noi circumstanțe agravante referitoare la deținerea de droguri în spații publice în care au acces tinerii și copiii.

În plus, se propune acordarea de bonificații polițiștilor, în raport de criterii de performanță, pentru îndeplinirea unor activități care au condus la capturarea unor cantități semnificative de droguri, substanțe interzise, arme și muniții, indisponibilizarea unor sume mari de bani, precum și denunțarea unor fapte de corupție. Astfel, în funcție de criteriile stabilite, polițistul poate primi 5% din valoarea cumulată, dar nu mai mult de 20 de salarii medii, respectiv 3 salarii medii brute pe economie, în situația denunțării unor fapte de corupție.

În ceea ce privește siguranța rutieră, pachetul de măsuri prezentat prevede consolidarea parteneriatului cu cetățenii care surprind abateri grave în trafic cu mijloacele proprii de înregistrare, modificări în ceea ce privește confiscarea autovehiculelor, extinderea obligativității testării antidrog/alcool, în trafic, de către polițist și eliminarea posibilității aplicării avertismentului pentru contravenții cu o gravitate ridicată, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului.

Totodată, sunt clarificate situațiile și procedurile de imobilizare și ridicare a vehiculelor, astfel încât, în situația în care conducătorul auto este depistat în trafic sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, să nu mai existe riscul generării unei stări de pericol, prin lăsarea la acel moment a vehiculului sub controlul său.

Se propune, de asemenea, recalcularea punctului de amendă, la valoarea de astăzi a salariului minim brut pe economie, ceea ce înseamnă, spre exemplu, o creștere a acestuia de la 145 de lei la 165 de lei, în contextul noului salariu minim aplicabil de la începutul anului 2024.

   În cadrul conferinței de presă au fost prezentate și o serie de măsuri ce vizează personalul MAI

Astfel, se propune instituirea obligativității testului antidrog în cadrul examenului medical pentru admiterea în MAI, testarea anuală în timpul carierei, testarea antidrog/alcool pe timpul serviciului, dacă sunt indicii comportamentale. Totodată, se propune instituirea obligativității polițistului de a se supune testării pentru determinarea comportamentului simulat (poligraf), în cazul în care acesta nu trece testul de integritate și de fidelitate sau în alte situații strict reglementate.

De asemenea, se are în vedere suspendarea din funcție a polițistului pe o perioadă determinată, dacă nu se supune testării sau testarea indică rezultat pozitiv ori polițistul nu se supune testării pentru determinarea comportamentului simulat. În situația refuzului repetat sau dacă pe termen lung în organism este detectată prezența drogului, se dispune încetarea raportului de serviciu.

Dintre măsurile în domeniul operațional prezentate  menționăm:

• Suplimentarea resursei umane implicate în lupta antidrog, ca măsură de adaptare în funcție de tendințele situației infracționale,
• Suplimentarea tehnicii la nivelul Poliției Române,
• Dezvoltarea capacității de procesare a laboratoarelor de analiză a drogurilor,
• Dezvoltarea conceptului de Poliție Canină și preluarea la nivelul MAI a Centrului Chinologic Sibiu,
• Achiziționarea de echipamente suplimentare pentru creșterea capacității de control la frontieră,
• Regândirea activității Agenției Naționale Antidrog în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătății publice, cât și a siguranței cetățeanului, astfel încât să fie eliminate suprapunerile de competențe cu alte instituții ale statului, iar pe de altă parte să crească eficiența activităților derulate.

Propunerile legislative din domeniul de activitate al Ministerului Afacerilor Interne, spre exemplu, cele privind legislația rutieră și modificarea statutului cadrelor MAI, vor fi integrate într-un proiect de ordonanță de urgență, care va urma pașii procedurali și va fi supus dezbaterii publice.

Propunerile de măsuri legislative aflate în competența de inițiativă a Ministerului Justiției vor fi înaintate acestui minister pentru discuții și dezbateri, în conformitate cu principiul cooperării loiale dintre instituții.

Invităm pe toți cei care doresc să sprijine îmbunătățirea cadrului normativ să vină cu propuneri concrete, pe care le vom analiza și, după caz, implementa.

Pachetul de măsuri prezentat astăzi la sediul MAI face parte dintr-un demers instituțional mai amplu care vizează adaptarea și eficientizarea activității structurilor ministerului și alocarea corespunzătoare a resurselor, având ca scop combaterea criminalității, pe toate palierele de manifestare ale acestui fenomen, precum și creșterea gradului de siguranță pentru cetățeni.

În cadrul conferinței de presă, pe lângă pachetul de propuneri, au fost prezentate și rezultatele obținute de structurile operative ale MAI, în special pentru prevenirea faptelor produse cu violență, combaterea traficului de droguri, reducerea infracțiunilor rutiere.

Siguranța cetățeanului:

În anul 2023, infracționalitatea sesizată a înregistrat o scădere cu 5,8% față de media ultimilor 10 ani, în timp ce infracțiunile grave, comise cu violență, continuă trendul descrescător din ultimii 5 ani, fiind cu 9,2% mai puține față de anul trecut.

În ultimele 3 luni, au fost organizate peste 30.000 de acțiuni în mediile de interes:

• au fost constatate 15.757 infracțiuni, din care aproape 30% la regimul circulației rutiere,
• au fost testate 27.030 de persoane cu dispozitive de depistare a substanțelor psihoactive sau testate în unități spitalicești,
• au fost constatate 1.228 de infracțiuni privind conducerea sub influența substanțelor psihoactive,
• au fost constatate 1.174 de infracțiuni de trafic ilicit de droguri ori substanțe psihoactive.

Intervenții:

Zilnic, la nivelul întregii țări, acționează, în medie, aproximativ 25.000 de cadre ale MAI. În domeniul ordinii publice, în acest an media zilnică a fost de aproximativ 2.800 de intervenții, crescând la peste 3.000 de intervenții în ultimele 3 luni.

Structurile MAI au asigurat măsurile de ordine publică la peste 20.000 manifestări publice, cu participarea a zeci de mii de persoane.

Combaterea traficului de droguri:

Poliția Română a derulat aproximativ 600 de activități operative pe linia combaterii traficului de droguri, în cadrul cărora au fost efectuate aproximativ 2.000 de percheziții, fiind destructurate peste 40 de grupuri infracționale organizate, dintre care, jumătate numai în ultimele trei luni.

Ca urmare a activităților specifice ale Poliției Române și Poliției de Frontieră, au fost scoase de pe piață peste 570 de kilograme de droguri, peste 3 tone de precursori, peste 1.500.000 de comprimate și peste 630 de kilograme de masă verde.

Spre exemplificare, amintim că în cursul zilei de ieri au fost efectuate 50 de acțiuni operative, în cadrul cărora au fost desfășurate 260 de percheziții, dintre care, peste 200 în domeniul combaterii traficului de droguri.

Structurile MAI derulează în mod constant acțiuni pe linia combaterii traficului de droguri ce vizează grupări de criminalitate organizată și scoaterea de pe piață a drogurilor.

Siguranță rutieră:

Pentru prevenirea evenimentelor rutiere au fost desfășurate aproape 40.000 de acțiuni, care au vizat combaterea principalelor cauze, fiind luată măsura suspendării a 157.000 de permise de conducere, dintre care 25.000 pentru alcool, în 8.000  de cazuri fiind întocmite și dosare penale.

Totodată, polițiștii au constatat 2.752 de infracțiuni privind conducerea unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive, dintre care 1.400, în ultimele 3 luni.

În anul 2023, au fost înregistrate 3.143 de accidente grave, soldate cu decesul a 1.051 de persoane și rănirea gravă a altor 2.470.

Față de 2022, au fost înregistrate cu 156 mai puține accidente, cu 105 mai puține persoane decedate și cu 123 mai puține persoane rănite grav.

De asemenea, valorile celor 3 indicatori, înregistrate, sunt cele mai mici din ultimii 10 ani.

Principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave au fost nerespectarea regimului legal de viteză (168 de persoane decedate), indisciplina pietonilor (108 persoane decedate) și indisciplina bicicliștilor (92 de persoane decedate).

Precizăm că 61 de persoane au decedat în accidente cauzate de consumul de alcool, iar 9 persoane au decedat, în accidente care au avut drept cauză conducerea sub influența substanțelor psihoactive.

Prevenirea consumului de droguri:

În ceea ce privește prevenirea consumului de droguri, activitățile vizează trei paliere: mediul școlar, prevenirea în familie și prevenirea în comunitate. Pe cele 3 paliere, ANA are un total de aproximativ 400.000 de beneficiari.

Pe palierul serviciilor de asistență, acordate consumatorilor de droguri, au fost realizate 3.996 de evaluări medicale, psihologice și sociale, 6.743 de consultații medicale (cu 1.727 mai multe față de anul trecut). 

https://www.facebook.com/ministeruldeinterne/videos/647281750826929/

”Până aici, toate par bune! Este nevoie, clar, de o intensificare a efortului polițienesc, în aceste direcții, și de alocare de resurse suplimentare, dar nu numai, pentru că există și alte probleme, ce privesc nu doar funcționarea sistemului, ci și, complementar, drepturile și interesele angajaților acestei instituții, probleme care ar trebui să stea în atenția conducerii MAI la fel de prioritar:

– degeaba vorbim despre ,,gestionarea mai eficientă a resurselor (…)”, dacă în Poliția Română avem un deficit general de personal de circa 20%, inclusiv în structurile specializate pe problematica în cauză, iar în viitor se anunță nori negri, pentru că a scăzut dramatic interesul tinerilor pentru o carieră în Poliție (a se vedea ultimul concurs de admitere în școlile de agenți, unde aproape jumătate dintre locuri au rămas neocupate: de ce oare?);

– degeaba vorbim de ,,eficiență și rezultate”, dacă sporul financiar de suprasolicitare neuropsihică este acordat acestor polițiști, de mai mulți ani, la valori inferioare, deși Legea-cadru 153/2017 prevede posibilitatea unui procent de 25%;

– degeaba vorbim de maximizarea rezultatelor, prin alte ,,proceduri în ceea ce privește instrumentarea cauzelor penale, prin pedepse adecvate pentru traficanții de droguri și măsura confiscării obligatorii și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni în domeniul drogurilor, prin diverse modificări legislative etc.”, dacă Guvernul și MAI încă au restanțe la salarizarea polițiștilor (ne referim la calculul sporurilor și al indemnizațiilor), salarizare care oricum nu a fost pusă în aplicare, conform termenelor prevăzute în lege, fiind prorogată, timp de doi ani, prin diverse artificii legislative, gen OUG cu măsuri fiscal-bugetare.

Acum, când mass-media a răbufnit pe tema drogurilor și a siguranței cetățenilor, MAI caută soluții pompieristice, le anunță cu surle și trâmbițe, dar ascunde, în continuare, sub preș, unele probleme grave ale Sistemului de Ordine Publică, pe care noi le tot clamăm de ani buni (MAI le cunoaște, le-am adus la cunoștință în scris, oficial, de nenumărate ori, și le-am repus pe tapet în aproape în toate ședințele comune de dialog social).

Așteptam o viziune mai amplă asupra modului de abordare a problemelor sistemice, dar se pare că MAI nu are în vedere, suficient, oamenii, angajații care trebuie să împingă lucurile înainte, spre mai bine; oricâte legi, proceduri și mijloace logistice am avea la dispoziție, rezultatele depind direct proporțional de eficiența utilizării acestora, iar eficiența o dau, preponderent, polițiștii din structurile de execuție, structuri care trebuie să fie bine calibrate numeric și încadrate 100%, iar ,,încadrații” trebuie să fie motivați atât din punct de vedere profesional, cât și financiar. Altfel, vorbim vorbe și facem conferințe de presă ca să dea bine pe sticlă!

În viziunea exprimată de reprezentantul conduceri MAI, ar ,,dă bine pe sticlă” și instituirea, prin legislație, a obligativității testului antidrog în cadrul examenului medical pentru admiterea în înstituțiile de învățământ ale MAI (ar merge repede, că oricum sunt puțini candidați, de o vreme), a testării anuale, în timpul carierei, tot pe ,,tema” asta, și a testării antidrog, pe timpul serviciului, dacă sunt indicii comportamentale (!).

Mergând pe ,,logica” domnului chestor general de poliție (nu știm dacă este o inițiativă personală sau cineva i-a vârât în discurs, subtil, o idee trăsnită), haideți să testăm antidrog și politicienii, că ne prefigurează viitorul social, și demnitarii, că transpun în viața de zi cu zi deciziile politic-administrative, la nivel locat și național, și dascălii, că ne educă generațiile viitoare, și medicii, că ne lăsăm pe mâna lor în spitale, și aviatorii, că ne ridică în slăvile cerului, și ziariștii, că sunt formatori de opinie, și chiar toată țara, de dimineața până seara, ca să nu ne supărăm unii pe alții…Doamne, mare-i grădina Ta!

Păi, cum vine asta, că parcă ceva nu se leagă…? Dacă vom lua măsuri radicale, cum zice secretarul de stat din MAI,  de prevenire și combatere eficientă a taficului de droguri, ar trebui să deducem că nu vom mai avea nici consumatori sau aceștia vor fi într-un număr infim, nu, în toate sectoarele de activitate (!?).

  E de noaptea minții!! Că să dea satisfacție unor așa-zise semnale, venite dintr-o anumită parte a ,,societății civile”, MAI este în stare să reglementeze, frizând ridicolul și absurdul, lucruri contra naturii și a firii, plecând de la două cazuri absolut izolate, mediatizate recent, care au o legătură tangențială cu problematica respectivă (într-unul dintre acestea, deja se știe că autorul nu era polițist la momentul producerii faptei, dar a fost numit astfel, insistent, în spațiul public, iar MAI nu a luat nicio atitudine clarificatoare, nu a dat niciun comunicat de presă, deși imaginea  instituțională a fost afectată negativ).

  Sperăm că toamna va fi un sfetnic bun și pentru conducerea MAI, iar noi ne reiterăm disponibilitatea de a fi un partener responsabil de dialog social, inclusiv în ceea ce privește ,,temele” ridicate în conferința de presă,  a chestorului general de poliție Despescu!” transmit cei din biroul executiv al    FSNPPC.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media