Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

La Castelul Corvinilor s-a reintrodus în circuitul expozițional Turnul Nou de poartă

Vizitatorii vor putea vedea în încăperea de la etajul turnului o expoziție cu artefacte medievale și moderne, din colecțiile Muzeului Castelul Corvinilor, apoi vor putea ieși pe galeria de lemn pentru a admira atât Castelul cât și Municipiul Hunedoara. Accesul se face prin scara spirală, unde pentru siguranța vizitatorilor, s-au montat balustrade din fier forjat și s-a montat un nou sistem de iluminare.
Acest sector al Castelului Corvinilor a trecut, în ultimul an, printr-un amplu proces de restaurare în cadrul proiectului „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Castelul Corvinilor – Municipiul Hunedoara, Județul Hunedoara”, finanțat din fonduri europene, cu o valoare totală de aproximativ 5 milioane de euro, proiect implementat de Primăria municipiului Hunedoara.

Castelul Corvinilor este, cel mai reprezentativ monument de arhitectură militară din estul Europei secolului al XV-lea, o capodoperă generată de unele dintre cele mai marcate personalităţi ale Evului Mediu european, Ioan de Hunedoara.

Cea mai veche cetate de la Hunedoara, de fapt nucleul actualului castel, datată la începutul secolului al XV-lea când se produce ascensiunea unei familii nobiliare locale. Reprezentantul acesteia, pe nume Voicu (tatăl lui Ioan de Hunedoara), pentru deosebite merite militare, primeşte în anul 1409, din partea regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg, o posesiune în continuă extindere pe tot parcursul secolului al XV-lea. Cetatea inițială, de mărime mijlocie, s-a păstrat parţial şi a fost ulterior inclusă în structura castelului. De formă elipsoidală, cetatea avea ziduri puternice (1,5-2 m grosime la bază), cu creneluri la partea superioară a zidurilor, drumuri de rond şi intrări pietonale de dimensiuni reduse. Din această cetate, nobilul Voicu, îşi extindea autoritatea asupra unui teritoriu relativ extins, format din câteva zeci de sate, mine de fier, păduri, fâneţe, păşuni, ape curgătoare şi heleştee. În paralel cu obţinerea demnităţii de voievod al Transilvaniei (1441), Ioan de Hunedoara iniţiază lucrări ample de extindere a vechii fortificaţii, depăşită din punct de vedere al randamentului militar, lucrări reunite sub termenul de faza a II-a din evoluţia castelului. Într-un interval scurt de timp (1440-1446), se construieşte o nouă incintă de ziduri, din piatră locală, incintă flancată de 7 turnuri de apărare, majoritatea circulare (Turnul Buzdugan, Turnul Toboşarilor, Turnul Pustiu, Turnul Capistrano) acestea reprezentând o noutate pentru arhitectura militară a Transilvaniei. Ioan de Hunedoara a pus în practică experienţa militară dobândită în Italia şi Europa centrală, cu impact asupra principiilor de fortificare aplicate ulterior în Transilvania. În contextul expansiunii Imperiului Otoman, Transilvania dezvoltă un sistem de apărare format din cetăţi, oraşe și biserici fortificate, rolul Castelului Corvinilor fiind unul deloc de neglijat.  Construcţiile reprezentative pentru faza în care cetatea Hunedoarei a fost transformată într-un somptuos castel, sunt Capela, Palatul administrativ şi Palatul de festivităţi (1446-1456), toate acestea reflectând schimbarea programului constructiv, accentul punându-se pe confortul generat de aceste construcţii și mai puţin pe aspectul militar. În general se admite faptul că finalizarea lucrărilor la castel încetează în jurul anului 1480, monumentul fiind comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare și fast. După anul 1508 şi până la începutul secolului al XVIII-lea, castelul intră în posesia sau administrarea a 22 de nobili. Cea mai importantă personalitate din această perioadă a fost principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen (1613-1629). Acesta construiește Palatul Mare dinspre oraş, Turnul Alb, Platforma de artilerie și modifică Capela și Sala Dietei. Pe malul stâng al pârâului Zlaști Bethlen construieşte incinta exterioară, denumită Curtea Husarilor, ce cuprinde locuinţele servitorilor, grajdurile, pivniţe şi casa câinilor de vânătoare.

După o serie de transformări minore şi cinci incendii, ultimul din 1854 de proporţii catastrofale, se iniţiază între 1868-1874, primele lucrări de restaurare, continuate în 1956-1968 și  reluate în anul 1997.

În fața Castelului Corvinilor se găsește Curtea Husarilor, unde la finele secolului al XVII-lea se aflau cazarma gărzii castelului, grajdurile, cuştile pentru câinii de vânătoare şi depozitele pentru alimente. Curtea era apărată de o incintă de piatră având formă dreptunghiulară, prevăzută cu 4 turnuri la colţuri. În prezent cele mai impozante  clădiri ale acestei curţi, aflate pe latura nordică și pe cea vestică, găzduiesc expoziții valoroase, ce valorifică numeroase obiecte reprezentative pentru evoluţia comunităţilor umane din ţinutul Hunedoarei, dar și obiecte aparținând breslelor locale.

Începând cu 1 Ianuarie 2021 poate fi vizitat întreg ANSAMBLUL Castelul Corvinilor. Obiectivele care se pot vizita (inscripționate pe biletul de acces) sunt următoarele:

1. Castelul Corvinilor – clădire monument istoric, construită în secolele XV-XVII

2. Expoziția Pre- și Protoistoria Hunedoarei -aflată în clădirea administrativă din curtea exterioară a Castelului (Curtea Husarilor) sec. al XVII-lea

3. Casa Breslelor -expoziție dedicată breslelor Hunedoarei, realizată în curtea exterioară a Castelului (Curtea Husarilor), sec. al XVII-lea

ÎNSCĂUNAREA LUI MATIA CORVIN – 14 FEBRUARIE 1458
Pe data de 14 februarie 1458 a avut loc înscăunarea lui Matia Corvin ca rege al Ungariei. Acest moment a reprezentat încununarea eforturilor extraordinare depuse de către partida Corvinilor în frunte cu mama regelui, Elisabeta Szilágyi, în vederea păstrării puterii și prestigiului dobândite în timpul vieții de către Ioan de Hunedoara, de acest fapt depinzând însăși supraviețuirea familiei. Închis fiind, Matia nu a avut efectiv niciun rol în cadrul propriei sale alegeri, mama și unchiul său, Mihail Szilágyi, fiind cei care au gestionat situația.
La sfârșitul lunii ianuarie o delegaţie pompoasă, bine înarmată, părăseşte Buda, îndreptându-se către Praga, în vederea începerii tratativelor necesare eliberării regelui ales. În acest sens a fost plătită o răscumpărare generoasă, iar Matia a confirmat solemn promisiunea de căsătorie cu Ecaterina, fiica lui George de Poděbrad, guvernatorul Boemiei. Matia este preluat de către delegația maghiară, din care făceau parte și frații Szilágyi, pe 9 februarie la Strážnice și ajunge la Buda cinci zile mai târziu.
Orașul era pregătit pentru înscăunarea sa. Ceremonia a fost una atipică, deoarece lipsea coroana Sfântului Ștefan aflată în “custodia” lui Frederik al III-lea. În cadrul ceremoniei au fost confirmate de către rege drepturile anumitor categorii sociale, a orașului Buda, iar în cadrul Te Deum-ului ținut, regele s-a angajat să respecte libertățile Bisericii. Drepturile nobilimii au fost de asemenea confirmate, iar deținuții au fost eliberați în cinstea evenimentului.
„Întreaga Ungarie s-a bucurat, pregătindu-se de sărbătoare. Ĩn sate și orașe, tineri și bătrâni și-au exprimat în mod deschis bucuria, nici un alt rege nefiind atât de celebrat. Au sărbătorit cu trâmbițe, tobe, fluiere, dansuri și cântece zile întregi: Trăiască regele Matia! Trăiască urmașul lui Ioan de Hunedoara! El ne va apăra de stăpânirea crudă a străinilor!” (Antonio Bonfini, istoricul de curte al regelui Matia).
Joi, 17 februarie, începând cu ora 17.00, în Sufrageria Palatului Bethlen din Castelului Corvinilor va avea loc spectacolul muzical „Dezleganie. Turneu dedicat lui Constantin Brâncuși”.
Spectacolul este susținut de violonistul Sergiu CORBU Boldor și are o durată de 50 de minute. Structura spectacolului are la bază ceea ce Constantin Brâncuși numea: „Arta nu este decât un început continuu”. Printre Instrumentele muzicale folosite în spectacol sunt vioara și cavalul.
Turneu dedicat lui Constantin Brâncuși” este un proiect independent al proiectului CORBU. Perioada aleasă pentru desfășurarea turneului marchează istoric încadrarea în timp a vieții și a morții lui Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876-d. 16 martie 1957), iar simbolic „Începutul Lumii” (1924), titlu pe care îl poartă una dintre lucrările sculptorului. Turneul va cuprinde trei părți și se va desfășura în lunile februarie, martie, aprilie 2022.
Accesul este gratuit în limita locurilor disponibile și cu respectarea măsurilor impuse pentru prevenirea infectării cu Coronavirus.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share