Americanii fac dezvăluiri cutremurătoare: ROMÂNIA ÎNCĂ ÎN TOPUL TRAFICULUI DE PERSOANE

Departamentul de Stat al SUA a prezentat Raportul privind traficul de persoane, care face referire la România. Se fac acuzații grave la nivelul instituțiilor care, trebuie să contribuie la prevenirea și combaterea unuia din cele mai periculoase fenomene infracționale transfrontaliere, numit și sclavia modernă. 

În 2021, DIICOT a înființat un serviciu special anti-trafic constituit din șapte procurori care au drept obiectiv anchetarea infracțiunilor de trafic de persoane și instruirea și asistarea procurorilor de la structurile regionale ale DIICOT.

Prin crearea acestui serviciu, DIICOT și DCCO au constituit echipe specializate formate din ofițeri de poliție și procurori specializați în combaterea traficului de persoane.

Procurorii DIICOT au semnalat necesitatea de a aduce amendamente legislative,  pentru a evita prevederile contrarii din Codul penal.

Anchetarea „traficului de persoane, a traficului de minori și a proxenetismului săvârșite de grupuri infracționale organizate” a rămas în competența DIICOT; anchetarea „cazurilor obișnuite de proxenetism”, a cazurilor de „proxenetism cu utilizare a constrângerii” și „exploatarea forțată a minorilor să cerșească și să tâlhărească” se află sub competența altor procurori. Aceste elemente din Codul penal care adesea se suprapun și coordonarea insuficientă în cadrul parchetelor a generat dublarea eforturilor, confuzie și prin urmare, ineficiență în soluționarea cauzelor.

Experții din societatea civilă au susținut schimbarea și au atras atenția că suprapunerea definițiilor a făcut posibilă transferarea unor anchete de cazuri de trafic de persoane la alt departament din cadrul poliției, care nu avea experți în domeniu, și a avut drept rezultat pedepse mai laxe pentru infractori.

În perioada de raportare, DIICOT și DCCO au semnalat că restricțiile pe fondul pandemiei și al numărului de cazuri de infectare cu COVID-19 în rândurile polițiștilor și procurorilor au limitat capacitatea celor două instituții de a avansa cu anchetele la timp.

 În 2021, autoritățile au deschis 628 de dosare noi de trafic de persoane (571 de cazuri pentru exploatare sexuală, 35 pentru muncă forțată și 22 nespecificate), cu 552 mai multe comparativ cu 2020

Autoritățile au urmărit penal 522 de suspecți de trafic de persoane (506 cazuri pentru exploatare sexuală, 6 pentru muncă forțată și 10 nespecificate), în creștere semnificativă față de 2020, de la 234. Instanțele au condamnat 162 de traficanți (127 pentru exploatare sexuală, 35 pentru muncă forțată), în creștere comparativ cu 2020, de la 142.

Majoritatea condamnărilor pentru trafic de persoane au variat între pedepse cu închisoarea de la 3 ani la 12 ani. Cu toate acestea, 39 de traficanți condamnați (24%) au primit pedepse cu închisoarea mai mici de trei ani, care nu respectă pedeapsa minimă prevăzută în Articolele 210 și 211, iar 30 de traficanți condamnați (19%) au primit pedepse cu suspendare.

Astfel de pedepse laxe date traficanților condamnați au slăbit descurajarea, nu au reflectat adecvat natura infracțiunii și au zădărnicit eforturile generale de luptă împotriva traficului de persoane. În 2021, DIICOT și DCCO au făcut parte din 20 de echipe de anchetă mixtă, alături de omologii europeni (comparativ cu 35 în 2020).

Într-unul dintre cazuri, autoritățile din România au cooperat cu cele din Irlanda de Nord într-o anchetă a infracțiunilor de trafic de persoane pentru exploatare sexuală, în care au fost implicate mai mult de 20 de românce forțate să presteze servicii sexuale comerciale în Belgia, Germania, România, Spania și Marea Britanie – ancheta s-a sfârșit cu punerea sub acuzare a 11 dintre suspecții de trafic de persoane.

Într-un alt caz, cunoscut drept „Operation Bear” autoritățile române și cele scoțiene au cooperat cu EUROPOL în cadrul unei anchete de trafic de persoane în scop de exploatare sexuală, în care a fost implicat un grup infracțional organizat, care opera în Scoția, Anglia și România.

Ancheta a avut drept rezultat arestarea a 27 de cetățeni români, care au fost puși sub acuzare în România și identificarea a peste 30 de victime ale traficului de persoane, din toată Europa.

Complicitatea persistentă, la nivel inferior, a funcționarilor publici la infracțiuni legate de traficul de persoane a continuat să reprezinte un motiv serios de îngrijorare și a împiedicat aplicarea eficientă a legii 

Eforturile autorităților de a ancheta, urmări penal și condamna presupușii oficiali complici au rămas insuficiente. În 2021, autoritățile au pus sub acuzare un jandarm pentru presupuse infracțiuni legate de trafic de minori cu scop de exploatare sexuală, în care au fost implicate patru victime minore.

În plus, instanțele au condamnat un fost șef al poliției la trei ani de închisoare cu suspendare; conform relatărilor din presă, acesta a ignorat plângerile depuse de familiile victimelor traficului de minori și a încercat să medieze reconcilierea victimelor cu traficanții.

Separat, Organizația Națiunilor Unite a semnalat că anchetarea acuzațiilor de trafic de persoane aduse împotriva unui membru al efectivelor pentru menținerea păcii român, inițial, în 2017, era încă în curs. Numeroase ONG-uri au continuat să își exprime bănuiala că angajații unor centre de plasament pentru copii și ai unor centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, de stat, înlesneau traficul de persoane.

   Grav: și angajați din sistemul de protecție implicați în traficul de persoane

Experții au semnalat că angajații Serviciului de Protecție a Copilului care supravegheau minorii în instituțiile de stat nu numai că nu încercau să împiedice în mod proactiv traficul de persoane, ci uneori chiar le încurajau pe fete să se implice în traficul de persoane cu scopul exploatării sexuale sau tolerau, cu bună știință, exploatarea victimelor traficului de minori. ONG-urile au menționat că în unele județe angajații Serviciului pentru Protecția Copilului au acționat drept complici ai traficanților.

   Statul nu a raportat faptul că anchetează astfel de acuzații

Experții au menționat că Statul nu a luat măsuri disciplinare adecvate împotriva funcționarilor din domeniul protecției copilului care au comis abuzuri împotriva minorilor pe care îi aveau în grijă și lipsa experienței polițiștilor de a identifica într-o manieră proactivă victimele traficului de persoane.

În perioada anterioară de raportare, Inspectoratul General de Poliție și Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) au pus în aplicare un mecanism de identificare și de referire a cazurilor de trafic de persoane în care sunt implicați copiii aflați în plasament.

În plus, pentru a gestiona numărul semnificativ de cazuri de abuz sexual împotriva minorilor, inclusiv cazurile de potențială exploatare sexuală, poliția a păstrat o unitate specială care să ancheteze astfel de infracțiuni.

Deficiențele din domeniul aplicării legii, precum lipsa de personal și volumul de lucru excesiv, dar și vidul de cunoștințe, au continuat să limiteze progresele, în ciuda evoluției pozitive.

   ONG-urile acuză:  nu s-a aplicat eficient legea

Conform datelor ONG-urilor, instituțiile de resort nu au aplicat eficient legea, în cazurile de trafic de persoane în care au fost implicate victime-migranți.

Adesea, autoritățile i-au învinuit pe suspecții de trafic de persoane de alte infracțiuni, cum ar fi proxenetismul, pentru a evita anchetele îndelungate și costisitoare.

DCCO și DIICOT au continuat să funcționeze cu un număr redus de angajați și cu resurse limitate. DIICOT a semnalat că anchetatorii și procurorii au evitat să se specializeze în trafic de persoane, din cauza complexității infracțiunii și a traumelor și epuizării asociate cu gestionarea cauzelor privind traficul de persoane.

Drept urmare, polițiști și procurori suprasolicitați au ajuns să lucreze la mai multe dosare simultan și să se zbată să construiască cazuri solide pentru acuzare, în termenul de șase luni în care poate fi arestat preventiv un suspect. DIICOT a mai semnalat că un procuror și un anchetator specializați în lupta împotriva traficului de persoane acopereau regiuni cu aproximativ un milion de rezidenți și supravegheau simultan 100 de anchete. Pentru a contracara lipsa de personal, în 2021, DIICOT a înființat 11 noi posturi.

În plus, ONG-urile au raportat că statul a angajat un număr redus de anchetatori financiari specializați (opt în întreaga țară), a limitat anchetele financiare și confiscările de active, blocând strângerea de dovezi, care să confirme mărturiile victimelor în cazurile de trafic de persoane.

În 2021, guvernul a transmis Ministerului de Interne o solicitare în vederea angajării a 42 de anchetatori financiari, la nivel național; la finalul perioadei avute în vedere de prezentul raport, solicitarea era în curs de soluționare.

Pentru a veni în sprijinul anchetelor financiare, în luna august 2021, Guvernul a adoptat un ordin prin care permitea procurorilor să aibă acces la baza de date internă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a investiga conturile bancare ale suspecților. Guvernul a mai adoptat, în luna august 2021, o strategie națională privind recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, pentru a operaționaliza un fond național prin care să imobilizeze bunurile și să acorde despăgubiri și protecție victimelor. 

  În 2021, procurorii din unitatea DIICOT specializată în lupta împotriva traficului de persoane au imobilizat bunuri în valoare aproximativă de 213.000 RON (48.840$)

În continuare, s-a semnalat că trecerea către recrutarea online a victimelor a rămas o problemă gravă, pe care statul a gestionat-o alocând 13 milioane de lei (2,98 milioane $) în 2021 cu obiectivul de a dota poliția cu un sistem de criminalistică informatică pentru detectarea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale și efectuarea anchetelor online mai rapid și mai eficient.

Potrivit ONG-urilor, deși autoritățile din domeniul aplicării legii au dezvoltat o oarecare sensibilitate la situațiile victimelor traficului de persoane, unor polițiști și judecători le lipsesc în continuare pregătirea specializată în cazurile de trafic de persoane, inclusiv o înțelegere de bază a infracțiunii și a traumei cauzate victimelor.

Judecătorii s-au pus de acord în ceea ce privește nevoia de pregătire a ofițerilor, procurorilor și judecătorilor din cadrul instituțiilor de aplicare a legii, în special pe audierile care țin cont de trauma victimei și se axează pe victimă. Guvernul, în parteneriat cu guvernele altor state, ONG-uri și alte organizații internaționale, a abordat problema lipsei de cunoștințe prin organizarea de sesiuni de pregătire a anchetatorilor, procurorilor, judecătorilor, inspectorilor muncii și a altor lucrători din linia întâi, pe tot parcursul anului, pe teme variate, cum ar fi abordări investigative centrate pe victime și traumă, indicii ale traficului de persoane și cadrul legal al țării cu privire la traficul de persoane, iar aguvernul a sprijinit eforturile de informare suplimentară prin introducerea, ca parte a programei obligatorii pentru cursurile destinate polițiștilor de la nivel local și central, lecții cu privire la prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media