”Educația este cheia pentru a avea o planetă mai curată și un viitor mai sigur”

La sediul Guvernului României, a avut loc o nouă reuniune a Comitetului interministerial privind schimbările climatice – CISC, prezidată de Alexandru – Mihai Ghigiu, șef al Cancelariei Prim-ministrului.

La dezbatere, alături de Administrația Prezidențială, au participat secretari de stat și experți ai instituțiilor publice din România care elaborează și implementează politici cu impact în domeniul schimbărilor climatice și al tranziției energetice.

Reuniunea a prilejuit o nouă coordonare a ministerelor de linie cu responsabilități în sfera Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice și a Strategiei pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Reprezentanții ministerelor de resort au prezentat situația actuală privind raportarea implementării și revizuirii PNIESC, și au stabilit modalități de coordonare în domeniul eficienței energetice. Totodată, a avut o primă discuție, în acest format, privind Strategia Națională a Hidrogenului.

În privința Fondului social pentru acțiuni climatice al UE, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a prezentat concluziile primelor runde de consultări cu ministerele implicate în etapa de programare.

Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice (CISC) a fost înființat în  2022, prin Hotărârea de Guvern nr. 563 /28 aprilie 2022, funcționează la Centrul Guvernului și stabilește prioritățile anuale în materie de schimbări climatice și tranziție energetică. Operaționalizarea acestui Comitet este prevăzută în cadrul jalonului 413 cuprins în Reforma 2, Componenta 14 a PNRR (Buna guvernanță).

Comitetul este condus de prim-ministrul României, în calitate de președinte, și are trei vicepreședinți: șeful Cancelariei Prim-ministrului, ministrul mediului, apelor și pădurilor, și demnitarul care conduce Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale. Membrii CISC sunt reprezentanți ai instituțiilor publice din România care elaborează și implementează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice.

”Schimbările climatice sunt o provocare globală care necesită un efort global. La nivel național, continuăm să lucrăm cu toată dedicarea pentru a realiza o tranziție echitabilă și durabilă către o economie neutra din punct de vedere climatic. Înțelegem că schimbările climatice sunt o realitate cu care trebuie să ne confruntăm, dar cu măsuri concrete, precum reducerea poluării, utilizarea durabilă a resurselor și educarea publicului, putem face diferența.

Cred că educația este cheia pentru a avea o planetă mai curată și un viitor mai sigur” a transmis Ionuț Banciu, secretar de stat la ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Pentru atingerea obiectivelor sectoriale de reducere a emisiilor nete până în 2050, scenariul „România Neutră” prevede că ţara a redus deja 69% din emisiile sectorului energetic vizate pentru 2050 în 2019 – şi că, până în 2035, ţara noastră va atinge 98% din obiectiv.

În ceea ce priveşte sectorul transporturilor, unde emisiile au crescut cu 41% între 1990 şi 2019, studiul avertizează că iniţial România va trebui să oprească creşterea emisiilor din acest sector până în 2035, cu obiectivul final de a reduce emisiile sectoriale cu 82% în 2050, comparativ cu 1990.

Şi emisiile cauzate de sectorul clădirilor au crescut din 1990 până în 2019 – cu 9%, iar estimările arată că acestea vor continua să crească până în 2025, însă apoi vor începe să scadă până când vor înregistra o scădere de 78% în 2050. Pentru industrie, obiectivul este de a reduce emisiile cu 89% în 2050, scăderea aflându-se în momentul de faţă la 73% comparativ cu 1990. Pentru agricultură, emisiile trebuie să scadă cu 49% până în 2050, însă, deja, în 2019, scăderea era de 43% comparativ cu 1990. Deşi obiectivul pentru sectorul deşeurilor este de a reduce emisiile nete cu 73% până în 2050 comparativ cu 1990, între 1990 şi 2005 acestea au crescut cu 19%, astfel că România trebuie să facă eforturi mai mari pentru a atinge ţintele sectoriale stabilite pentru mijlocul acestui secol.

Prin Fondului social pentru acțiuni climatice al UE, României îi vor reveni 6 miliarde de euro, în perioada 2026-2032.

Membrii CISC au semnalat importanța pe care acest Fond o va dobândi într-un viitor apropiat, în special în rândul cetățenilor români cei mai vulnerabili în fața impactului eforturilor de decarbonizare în sectoarele clădiri și transporturi.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media