”Trebuie să vorbim despre o Românie în care sistemul de educație este atrăgător” - Oficial Media

Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

”Trebuie să vorbim despre o Românie în care sistemul de educație este atrăgător”

4,3 miliarde euro alocați prin Programul Educație și Ocupare pentru valorificarea potențialului uman, prin creșterea relevanței sistemelor de educație și formare pentru piața muncii.
Investițiile în oameni reprezintă cheia progresului durabil pentru societate. Dimensiunea lor este influențată de contextul socio-economic, de sistemele de educație sau formare și capacitatea lor de a se adapta la schimbare și progres tehnologic urmărind atenuarea dezechilibrelor din piața muncii. Capitalul uman pregătit să se adapteze este o condiție esențială pentru ca provocările curente să fie transformate în oportunități pentru îmbunătățirea calității vieții sau pentru dezvoltare economică sustenabilă.
Promovarea transformărilor economice inovatoare, inteligente, digitalizarea proceselor, obiectivele Pactului verde european indică nevoi specifice pentru capitalul uman, respectiv competențe digitale, competențe verzi, de creativitate, inovare și specializări înalte de nișă .
Dezvoltarea capitalului uman vizează forța de muncă, care se cere a fi competentă și suficientă pentru a susține progresul și transformările, educația copiilor și a tinerilor, formarea continuă a adulților, activarea resurselor de muncă inactive, dar și populația în general care să se bucure de beneficii oferite de noi tehnologii și modalități de a consuma servicii în formă digitală respectiv cu noi stiluri de viață și de muncă.
”Suntem încă în punctul în care piața muncii din România este caracterizată de deficit important de forță de muncă și de competențe relevante. Persoanele cu dizabilități reprezintă o categorie cu dificultăți majore de integrare, ponderea șomerilor de lungă durată este la 43,4%, iar munca nedeclarată este în continuare la niveluri ridicate. Tocmai de aceea, în contextul provocărilor tot mai complexe, este imperios să ne adaptăm capacitatea în capitalul uman și infrastructură, pentru a furniza măsuri active eficiente și a unor servicii de calitate, accesibile și integrate. De la această premisă a început construcția Programului Educație și Ocupare, care ne aduce peste 4,3 miliarde de euro pentru investiții în cea mai importantă resursă pe care o avem: oamenii. Vom vorbi despre o Românie în care sistemul de educație formează cetățeni activi, educația este individualizată și centrată pe nevoi. Unde educația începe cât mai devreme și continuă pe tot parcursul vieții, iar profesorii au autonomie pedagogică, sunt mentori și facilitatori ai învățării. Trebuie să vorbim despre o Românie în care sistemul de educație este atrăgător, facilitând o intensitate crescută a mobilității internaționale. Managementul educațional să fie unul profesionist și bazat pe inovație, iar cadrul legislativ este stabil și bazat pe o viziune asumată”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Provocările pieței muncii au devenit mai complexe urmare a pandemiei COVID19, în timpul căreia și-au încetat activitatea numeroși operatori economici și peste un  milion de angajați, generând o creștere a șomajului de la 3,9% în 2019 la 5% la sfârșitul anului 2020, crescând incertitudinile privind impactul dificil de estimat la nivel economic/ pe piața muncii sau a efectelor micro și macro pe termen mediu și lung.
Cu toate problemele generate de pandemie, dinamica pieței muncii a fost pozitivă din perspectiva ocupării forței de muncă, cu o rată de ocupare de 67,1% în 2021 (grupa 20-64 ani), deși sub nivelul mediei UE (de 73,1%) în timp ce rata șomajului (grupa 15-74 ani) a fost de 5,6% (în 2021), sub nivelul UE și peste nivelul anterior crizei, de 4,9% în 2019 .
Totuși, piața muncii înregistrează un deficit de forță de muncă, în special calificată, cauzat de diminuarea resursei de forță de muncă pe fondul declinului demografic și a procesului de emigrare a forței de muncă prin care RO a pierdut 23,3% din populația sa în vârstă de muncă, în ultimele trei decenii. Accesul la piața muncii rămâne limitat pentru anumite grupuri. În anul 2019, rata de inactivitate deși a scăzut la 31,5% din totalul populației cu vârsta de 15-64 ani, rămâne ridicată față de media UE și înregistrează niveluri ridicate în rândul tinerilor 15-24 ani (71,17%), pentru persoanele din grupa 55-64 de ani (50,8%).
Ocuparea tinerilor a înregistrat progrese urmare implementării unor programe dedicate, dar nivelul este sub media UE, cu disparități rural-urban semnificative. Rata șomajului pentru tinerii 15-24 ani este în tendință descrescătoare (16,3% în 2019), dar peste media UE (cu 1 pp). Rata de ocupare a tinerilor 20-29 ani înregistrează evoluții crescătoare, ajungând la 59,5% în 2018, dar sub media europeană (64,8%). Proporția NEET, deși în scădere înainte de pandemie, a rămas printre cele mai ridicate în UE, fiind de 20,3% în 2021. În 2018, ponderea NEET (15-24 de ani) în rândul populației tinere din mediul rural era de aproape trei  ori mai mare decât cea a tinerilor din mediul urban (18,1%, comparativ cu 7%).
Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți – prioritatea nr. 3 de investiții, cu o alocare de 317.529.000 euro, vizează persoane inactive, tineri cu vârsta de peste 30 ani, șomeri, șomeri de lunga durată, șomeri cu nivel redus de competențe, persoane cu dizabilități, persoane din comunități marginalizate, persoane din zone rurale, persoane cu vârsta peste 55 de ani, persoane reîntoarse în țară, persoane aparținând minorităților, persoane eliberate din detenție, refugiați și persoane beneficiare ale unei forme de protecție internațională și se va realiza prin următoarele acțiuni:
– Furnizarea de pachete prestabilite de măsuri de ocupare, în vederea integrării socio-profesionale a persoanelor din grupuri dezavantajate pe piața muncii;
– Finanțarea de intervenții integrate în zone cu deficit de forță de muncă și migrație sezonieră
Rezultatele așteptate prin aceste tipuri de sunt :
– 21.683 persoane calificate, din care 1.553 locuri rezervate participanților romi;
– 6.269 persoane angajate în câmpul muncii după calificare, din care 518 locuri rezervate participanților de etnie romă;
– 1.982 persoane nou angajate sau își mențin locul de muncă la sfârșitul intervenției
Alte acțiuni ce vor viza măsuri de sprijin pentru menținerea în ocupare a femeilor sunt următoarele:
– Sprijin acordat angajatorilor/consorțiilor de angajatori pentru amenajarea unor spații destinate supravegherii și îngrijirii copiilor cu vârstă preșcolară (0-6 ani) sau pentru crearea de parteneriate cu entități specializate care oferă servicii de îngrijire copii;
– Stimularea angajatorilor pentru utilizarea unor forme de muncă noi sau flexibile;
– Programe de dezvoltare personală pentru femei, consiliere vocațională, continuare/reintegrare în sistemul de învățământ, asigurare de măsuri de angajare, consiliere, formare, acompaniere în vederea inserției/reinserției socio-profesionale, inclusiv prin campanii de informare.
Rezultatele așteptate în urma acestor intervenții sunt: 4.178 persoane care obțin sau își mențin locul de muncă la sfârșitul intervenției.
Complementar vor fi implementate:
– Măsuri de sprijin pentru adaptarea la schimbare a angajaților și angajatorilor și sprijinirea tranzițiilor pe piața muncii;
– Sprijinirea angajatorilor pentru condiții de muncă adaptate nevoilor lucrătorilor;
– Campanii de promovare pentru conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la drepturile și obligațiile angajatorilor și salariaților, precum și cu privire la rolul activităților de SSM;
– Finanțarea serviciilor de susținere a îmbătrânirii active prin implicarea lucrătorilor vârstnici în programe de tip shadowtutoriat/mentorat pentru formarea și integrarea lucrătorilor noi.
Rezultatele așteptate prin implementarea acestor măsuri sunt:
– 300 de entități active la sfârșitul intervenției;
– 15.185 persoane participante care obțin sau își mențin locul de muncă la sfârșitul intervenției.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share